Mândru că ești român?

      Iată-ne ajunși la cea de-a 4a aniversare a Marii Uniri pe acest blog, ziua a fost frumoasă anul acesta, dar perspectivele de mândrie națională, din ce în ce mai reduse. Pentru anul viitor se anunță înghețarea veniturilor la bugetari, ieșirea din criză e cel puțin incertă, dacă nu foarte îndepărtată, iar banii sunt aruncați cu nesimțire pe smartphone-uri scumpe, mașini de lux sau alte nimicuri pentru slugile puterii…
      Asta în timp ce proiecte criminale precum Roșia Montană sunt pe cale de a fi demarate fără stress, sub ochii blazați și înfometați ai românilor consumatori de teleshow-uri ieftine, cu fufe vulgare și muzică de mahala… Dacă se dau porții de fasole gratis, atunci e îmbulzeală și fericire… Bine că unii au fost conștienți, salut pe cei care au huiduit cu spor derbedeii din fruntea statului, ieșiți la ”baia de mulțime”!
      La mulți ani celor ce se simt români, chiar dacă tendinția de a pleca pentru un nivel de trai decent e din ce în ce mai puternică la cei capabili profesional…

Direcția de scroll în MacOS Lion

      Dacă ați făcut trecerea la ultima versiune de sistem Apple, sigur ați avut o surpriză neplăcută după instalare: direcția obișnuită de scroll a fost inversată!! Extrem de frustrant!
      De ce oare, nu știm, la început am suspectat că mouse-ul Logitech ar fi de vină, dar nu e așa. E vorba despre o setare din System preferences -> Mouse unde trebuie să dezactivăm opțiunea Move content in the direction of finger movement when scrolling or navigating și problema este rezolvată! Acea opțiune este bună doar pentru Trackpad…

      Ca observație, upgrade-ul nu afectează Windows 7, dacă acesta era instalat și el cu ajutorul Bootcamp. Totuși, se recomandă un update la noile driver-e aduse de versiunea 4 pentru Windows (Utilities -> Bootcamp -> Download latest drivers for Windows from Apple). Acum se poate instala inclusiv Windows 7 x64.

Windows Server 2003 cu activarea expirată

      Poate ați întâlnit următoarea problemă: un server a fost instalat pentru un scop temporar, lăsat neactivat (de lene sau..) și uitat o perioadă mai lungă, după care a devenit iar necesar. Evident, dacă a expirat durata de evaluare, vă va cere un serial valid. Pe care nu-l poate activa peste Internet (deși funcționa conexiunea), iar de sunat centrul de suport nu cred că are nimeni chef (sunt români acolo…). Așadar, ce ne facem dacă mai vrem să folosim totuși mașina respectivă? Recuperarea datelor cu un CD special și reinstalarea pe curat poate fi o variantă, dar consumă mult prea mult timp.
      Eu am rezolvat altfel: repornire în Safe Mode command prompt only (cu F8), lansat explorer.exe din command și aplicat o soluție de pe un drive USB. Astfel, poate fi efectuat chiar backup la anumite date dacă se dorește, fără a scoate harddisk-ul. Cât de drăguță este asta?

DeepCool WindWheel (personal review)

      Până de curând eram reticent în legătură cu folosirea unui cooler de notebook, deoarece mi se părea că nu ajută cu mare lucru. Și nici nu am avut probleme de răcire la Dell-urile pe care le folosesc. Dar de curând mi-a picat în mână unul, nu cel cerut (CoolerMaster X1), ci acela menționat în titlu.
      La început am fost un pic dezamăgit, dar mi-am dat seama repede că n-am pierdut nimic, din contră. Este desoebit de util chiar acum, iarna…
      Primul lucru de luat în vedere la un cooler este, evident, eficiența de răcire. Și aici sunt două variante: ventilator mic și zgomotos, sau mare și mai tăcut. Prefer unul de diametru mare (200 mm), același flux de aer se obține la turații mai reduse, evident, cu mai puțină gălăgie.
      Al doilea aspect de urmărit este consumul. Până la urmă, nu e complicat să obții o răcire eficientă cu mult curent, dar porturile USB 2.0 au o limită maximă de 500 ma, ce nu trebuie depășită sub nici o formă. Cel testat ajunge abia la jumătatea acestei limite, cu un flux de aer foarte bun, de 73 CFM. Pe scurt, se simte că suflă cu simț de răspundere.
      Nu în ultimul rând, ergonomia este de luat în calcul, iar jucăria în discuție excelează aici, având două seturi de picioare, cauciucate să nu alunece, ce permit unghiuri diferite de înclinare. Are cleme de fixare în față, pentru a împiedica laptopul să alunece de pe el, iar ventilatorul este protejat de o grilă de plastic pe spate, astfel că poate fi ținut pe picioare lejer (senzația de răcire este un pic ciudată, dar vă veți obișnui).
      E destul de solid, cu formă rotunjită (astfel că poate fi pus pe pat și rămâne loc pentru tirajul de aer) și își merită cu prisosință banii (aprox. 80 lei costă la noi).
      Este potrivit pentru maxim 15,6″ (atât am eu), caz în care depășirea la fiecare margine este de aprox. 1 cm, fără vreun efect nedorit. Nu pot să nu menționez că echivalentul de la Micro$oft de-abia ar acoperi 14″, deși ei pretind altceva, în timp ce ventilatorul mic, central, nu are nici o eficiență.
      Poziționarea ventilatorului e și ea importantă, deoarce nu toate laptopurile au răcirea în același loc, astfel că un cooler central rareori reușește să ajute cu ceva. Există și modele DeepCool la care cooler-ul este deplasabil, dar sunt metalice și incomode pentru ținut pe genunchi, am avut unul în mână dar l-am refuzat.
      În concluzie, dacă doriți un cooler bun la preț decent, este o variantă de luat în calcul. Picioarele sunt de plastic, deci un laptop foarte greu (17″) poate nu e pentru el, dar în rest își face treaba cu brio. Nota 8.

Personal Review – categorie nouă

      Cu acest articol inaugurez o categorie specială, numită PR (în ciuda aparențelor, nu înseamnă Pile&Relații ), pe care mi-am propus de mult să o adaug. Va cuprinde păreri proprii asupra diverselor echipamente IT cu care interacționez, împărtășite celor ce ar fi interesați de achiziție. Menționez că nu sunt asociat/plătit de nici o firmă de distribuție, nu fac reclamă nimănui, doar vreau să ajut pe cei care sunt doritori cu o părere avizată și sinceră. Sper să vă fie utile.
      Tot ce voi prezenta în această categorie este testat personal de mine, scriu doar despre ce am avut în mână o perioadă de cel puțin o săptămănă, deci nu e vorba de ce-am citit pe Net sau am auzit la alții. Cred că e cel mai bun ajutor, pe care și eu mi l-aș dori când vreau să aleg ceva, pentru că una e ce vezi, alta ce primești.
      Voi ignora voit specificațiile tehnice, acestea se găsesc pe site-ul producătorului. Un posibil cumpărător e interesat de cât de mult sunt respectate în realitate și cât de (ne)plăcută este experiența cu un anumit produs, nu de cifre seci și poze lucioase. Fiecare produs va fi notat (subiectiv, evident) la final.

Două secole de imagine

      Ați remarcat, sper, doodle-ul de astăzi, închinat aniversării a 224 de ani de când magicianul Daguerre a oferit lumii posibilitatea de a păstra clipele pe plăcile de sticlă, punând bazele unei industrii de milioane de dolari…
      Pentru referință, iată-l mai jos:

Auzit-ați de-un Jian?

      O carte de Mihai Opriș și Vasile Chiriță, mi-a picat în mână întâmplător (am luat-o ca să împlinesc comanda minimă la un anticariat de unde voiam o carte de foto), apoi, la ceva timp, am zis că, dacă tot e pe-acolo, merită să văd despre ce e vorba. Și pot spune acum, după ce am citit-o, că mi-era dor de o poveste frumoasă, cu panduri și arnăuți, fete cu cosițe lungi, ce mână hergheliile în zbor nebun, și aventuri demne de un film de acțiune.
      De fapt, a și fost făcut un film, nu știu dacă pe baza romanului, prin ’81, numit Iancu Jianu, haiducul, cu Adrian Pintea, în regia lui Dinu Cocea.
      Eroul popular este îmbogățit cu fine trăsături psihologice și excelent plasat în contextul istoric, rezultând o producție literară cultă de cea mai bună calitate. Deși romanțat, personajul nu-și pierde câtuși de puțin farmecul, iar povestea de dragoste singură ar fi putut constitui subiect de nuvelă.
      Departe de a avea valoare de document istoric, romanul prezintă foarte nuanțat atmosfera epocii, atingând toate sferele ce o constituiau (domnul fanariot și curtea lui, boierii de neam, mica nobilime de țară (din care face parte și Iancu), țăranii și mercenarii care impuneau voința stăpânirii prin forță).
      Îl recomand tuturor celor cărora le e dor de copilărie, de povești cu happy end, și care mai au speranțe că visul lui Tudor din Vladimirii Gorjului n-a murit…
      Mai mult ca oricând sunt valabile cuvintele lui acum, când tot felul de muhaiele intră în febra alegerilor de la anul și încearcă să pozeze în patrioți interesați de problemele oamenilor… Înainte de a pune ștampila pe mutra lor puhavă, dându-le încă 4 ani pe mână puterea de a ne distruge, amintiți-vă de vorbele slugerului sacrificat la Târgoviște în 1821: Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor!

iPad 2, disponibil!

      Aceia dintre fanii merelor mușcate pe care îi ard banii în buzunar și simt o nevoie imperioasă de un aparat pe cât de drăguț, pe atât de inutil, ar fi bucuroși să afle că iPad 2 este de o oră disponibil la furnizorii autohtoni! Spor la frecat sticla! Și nu uitați de husa de piele, la doar un sfert din prețul jucăriei…

Cum mă găsește lumea

      Pentru amuzament, să vedem câțiva dintre termenii care au dus oamenii către acest minunat blog. Voi încerca să le și răspund, nu de alta, dar să nu se mai ostenească în van și alții.

1. nikon d3100 preturi, nikon d3100 merita?, zgomot d3100, dimensiune senzor nikon d 3100, d3100 cu cine concureaza de la canon

De ce oare ai căuta așa ceva pe un blog când sunt atâtea magazine care oferă produsul? Totuși, sunt bucuros că lumea vrea să evolueze de la compacte… Concurează cu 500D la Canon, și merită, că e băiat bun.

2. vantu, so vantu, gandul vantu

e aici, când nu stă pe la răcoare.. Dar ce-aveți cu el?

3. etica care muncesc copii comentarii nike, adidas puma

Ce, mă? Știi tu ceva, dar ideea era că fabricanții utilizează copii minori în anumite zone ale Asiei, în regim de muncă înrobitor, câte 14-16 ore pe zi, găzduiți în barăci, hrăniți minimal și cu regim de viață apropiat de al deținuților, plătiți aproape deloc.. asta în timp ce prețurile la penibilitățile lor de plastic prost sunt de zeci, dacă nu sute de euro..

4. primele led-uri pentru indicare produse de compania monsato corporation

Asta ce vrea să mai fie? S-au săturat de OMG și insecticide, și se apucă de produs beculețe?

5. setari mess sa scapi de detector invizibil

Poate vrei să scapi și de Omul invizibil.. mai bine l-ai închide și ai citi o carte sau o revistă, și-ai scăpat.

6. exemple poze cu lumix fz28

Uite aici: http://pixel-peeper.com/digicams/?camera=1017

7. circule buton, phreaking lumix

WTF?!

8. viermele văzut cu ajutorul aparatelor speciale

Cât de speciale să fie? Așa, cam ca ăsta? Dar de ce naiba ai vrea așa ceva?

9. google pentru cocalari, coca cola cocalar, cocalari, anti cocalar, cum arata google pt cocalari funny blog, cocalar google

Și eu care ceredeam că specia asta se rezumă la blondă & BMW, dar uite c-a ajuns și pe Google… Cum arată? Cred că așa.

10. cod etica sysadmin

Depinde de firma la care lucrezi, cerințele pot fi foarte diverse… În principal, se cere confidențialitate totală (parole, date, e-mail), punctualitate și promptitudine în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, respectarea legislației în vigoare (licențe, politici de securitate etc).

11. ergonomia statul la calculator

Stai drept, marginea de sus a monitorului sub linia ochilor, evitând reflexiile, picioarele sprijinite pe suport, mâinile cu cotul la 90 gr., luminozitatea redusă când e întuneric, volumul sonor cât să nu deranjeze, cu pauze de 10 min. la 2 ore de lucru… Și, preferabil, stai cât mai puțin posibil.

12. tricou bsod

Nu te-ai săturat de cele reale, mai vrei și tricou? Uite aici câte vrei: http://shop.cafepress.com/blue-screen

13. birou scriitor

Dar vorbitor nu vrei? Cum ți-l închipui tu, cu un chinez mititel in sertar, care face tema singur?

14. poze desktop fete blonde, poze cu adidas desktop gratis

Ai găsit? Ce ți-e și cu blondele astea… Mai bine ieși afară și fă sport, lasă pozele cu încălțări…

15. dragoste

Vinzi sau cumperi?

16. curatenie la birouri

Femeia de serviciu a plecat în Bahamas? Ia un aspirator și vezi cum vă înțelegeți..

17. oameni care stau la mese și fumeaza

Înseamnă că n-au ceva mai bun de făcut, dar de ce-i cauți pe net în loc să te duci într-un bar?!

18. oameni giganti 7m

Ăia sigur nu sunt oameni… ce vrei să faci cu ei, oricum?

19. ce inseamna lonely

N-ai dicționar englez în casă? Înseamnă ”singuratic”.

20. o broscuta vorbitoare ar fi tare interesanta

Nu zău! Te-a părăsit prietena?

21. infractiune intrare server root

De la 3 la 5 ani pentru acces neuatorizat într-un sistem informatic… Mai bine stai cuminte.

22. primesti amenda daca descarci un joc de pe net decanul descarci de pe torrent

Dacă descarci jocuri cu decanul de pe torrents, o să primești o exmatriculare… Caută ceva mai distractiv…

23. tux vs windows

Eu aș paria pe Tux…

24. rezumat la carul de fan peste munti de george sovu, copii dunei rezumat frank herbert, declaratie de dragoste george sovu rezumat

De ce n-o citești? Șovu are cărți frumoase, stil lejer și plăcut… Herbert e un pic mai greoaie, supra-realistă, dar merită. A naibii lenea pe voi! N-ar putea Google să dea BAC-ul în locul vostru iar voi să vă duceți la plajă?!

25. cum sa cazi netu cuiva cu perl

Ca să cazi netul cuiva, nu-ți trebuie Perl, e de ajuns să te împiedici (net=plasă) și să-ți rupi gâtul… BTW, încearcă cu Python.

26. hacking algoritmi of cards in italy, algoritmul cardingului

Algoritmul e simplu: zulești francii la cîțiva fraieri, te leagă ăștia și stai pe țambal vreo 5 ani… mai bine o lași baltă, crede-mă, dacă te-ai apucat să cauți așa ceva…

27. manelele ie viata mea

Și ce te lauzi? Ori crezi că n-a mai văzut lumea distruși?!

28. laptop vs desktop care rezista mia mult, consum curent laptop vs. desktop, fiabilitate laptop vs desktop

La ce? Ca durată de utilizare, în general un desktop – pentru că poți face upgrade permanent. Ca rezistență la dat cu capul, tot pe desktop aș paria. Un laptop consumă mai puțin, normal. Asemenea căutări nu au nici un sens…

29. am auzit de bluetooth hak de unde pot să descarc

Evident, de-acolo de unde ai auzit! Și ce vrei să faci cu el? La grătar nu e bun, să știi!

30. gates al doilea

Unul e prea destul, ce-ți veni?!

31. jucarii cu tinerii titani

Ce-s alea? Poate cu tinerii țărani, i.e. Farmville

32. sysadmin smartphone

Sysadminul e destul de smart el însuși, nu-i mai trebuie și concurența telefonului..

33. exista camere mai bune ca canon sx10is in clasa data ?, sx10is rateuri poze

În clasa 9a, ca canon nu. Poate într-a 10a, dar cel mai sigur într-a 12a sunt niște camere tare faine, cu vedere la ocean.. Ce naiba, uită-te la cele cu preț apropiat și citește câteva prezentări ca să-ți dai seama.. În general, la compacte Canon domină. Cât despre rateuri, ai răbdare, o să produci destule după ce ți-o cumperi …

34. fujitsu amilo dezasamblare

Caută în engleză pe YT. Eventual alte mărci dacă n-a desfăcut nimeni Fujitsu, sunt cam la fel, cu mici diferențe de poziționare a componentelor. Și manualul de service ar fi bun, dacă-l găsești.

35. daca ma sarut o noapte it eau bmw seria 3

Și dacă nu? Doar Logan?

36. cum scanez cu clamscan fedora linux

Caută în engleză!!

37. cum sa obtii privilegii de admin pe un windows xp

Invoci spiritul lui Isis, îmbeți adminul oficial și-i afli parola sau te duci la tine acasă…

38. boxe audio de ultim racnet

Nu răcnești tu destul, mai vrei și boxe?!

39. daca stiam ca te bagi fumam pentru amandoi

Acuma știi, ai grijă ce faci!

40. programe pentru vizualizatfotografii

IrfanView, în opinia mea, e cel mai bun, și gratuit. Mai există o mulțime de altele, dar nu m-au convins.

41. “lonely sysadmin”, bloguri sysadmin

M-ai găsit, felicitări!

42. avantajele si dezavantajele pentru google docs&spreadsheets

Avantaje: e gratis, salvează singur și exportă în diverse formate. Dezavantaj: trebuie să ai legătură la Internet ca să-l poți folosi.

43. boala de calculator

Calculatorită acută?

44. modelul conceptual al datelor card de credit mcd

Ce poftim?! Formatul datelor de pe card voiai tu? Sunt 3 piste pe banda magnetică, una alfa, una numerică și una criptată… Dacă așa vrei tu să te îmbogățești, mai bine lasă-te că n-o să ajungi departe…

45. probleme instalare xp pe laptop fujitsu siemens se stinge

I s-o fi terminat bateria… Serios acuma, F-S și Acer au mari probleme. Poate fi vorba de un contact prost undeva, o incompatibilitate hardware (atenție la AHCI!) sau Domnul știe ce…

46. pantofi produsi de eclipsa

Când găsești, să-mi zici și mie!

47. carul mic si carul mare

Și Carul cu bere? Sunt acolo, pe cer.. ultimul pe Stavropoleos, în București.

48. a world without romania coloana sonora

Descarcă clipul și extrage-o cu orice editor video…

49. kaspersky a gasit virus in python

Și șerpii au viruși? Oricum, în Python nu se scriu viruși, pentru că e interpretat…

50. cum sa scanezi remote desk de windows cu root ubuntu

Dacă vrei să efectuezi o conexiune remote la un XP de pe Ubuntu, utilizează rdesktop . Ca să scanezi ceva, trebuie ca XP-ul să aibă acces la scanner, și apoi copiezi fișierul. Dacă te gândeai la ceva mai pervers… să-ți fie rușine!

51. felicitare oficiala

Ne-oficială nu e bună?

52. sysadmin game

Sudoku!

53. jocuri kasper fantoma prietenoasa

E aici.

54. ating cote maxime in mod periculos totul in jur e mult prea dubios`..spui ca am tinte prea ma

Asta era citat?!

55. fundatia ptr tineret’eloa’ admisi 2009 liceu teoretic bucuresti

Eloa n-are nici un fel de fundație (cel mult un fund imens) și a terminat de mult cu liceul teoretic, dar nu la București. O găsești în Blogroll, dar nu prea mai scrie…

56. metafora panou casetofon

Magnificul panou al casetofonului a fost furat! Hoțul l-a confundat cu o carte… e de-ajuns de metaforic și abscons?

57. “calculator aritmetic” wordpress, “calculator aritmetic” blogspot

Win+R->calc, și l-ai găsit.

58. grafic de tabla inmultirii

Nici p-asta n-o știi? Și mai pierzi aiurea vremea pe net!

59. bolidul lui hitler

N-avea Maybach săracul, ci un strămoș al lui, un Benz 770.

60. gogu fumat, manelist fumat

Încearcă cu Gigel dacă Gogu e fumat și manelist…

61. generaţia de la 1848

Erau niște loseri care vorbeau numai prostii… se ocupau de cultură, revoluție, studii în străinătate, ce puteau și ei. Nu ca eroii de azi!

62. arhiva de bagat in root sa arate la radio cati ascultatori vreau e

Mai bine îți bagi mințile în cap, că arhivele și root-ul sunt treburi grele…

63. fujitsu siemens butoane pt sunet

Vol+ și Vol-?

64. red alert 2 siretlicuri

Cu șiret sau cu arici? Caută cheat.

65. http://www.sys4dmin.com

Încă nu, mai ai puțină răbdare!

66. review negativ canon sx10is

Ce pesimist ești…

67. iphone ultimul tip

Deocamdată 4, dar dacă mai amâni, o să apară 5 la anul…

68. cat costasa faci parul permanet cret

E gratis, faci în priză și gata!

69. iphone replica spate

O avea o prună în loc de măr?

70. in aceasta unitate fumatul este permis, in acest birou o zi se fumeaza

Nu cred… mai citește o dată afișul!

71. furat cont root server china, hack root

S-a furat deja, caută altceva mai de nasul tău!

72. cum ma protejez impotriva cardingului

Nu scrii PIN-ul pe card sau pe un bilet ținut lângă card, nu dai nimănui sub nici un motiv datele de cont, nu plătești decât la magazine on-line autorizate 3D-Secure, și cam atât.

73. muzica anilor 90 casete

La mine în debara sau în târg mai găsești!

74. windows xp sp3 interfata pirati din caraibe

Ai XP pirat și vrei să arate mai fioros cu mutra lui J. Depp acolo? Caută în engleză, dar e doar pentru Win7 ce știu eu.

75. model de ziar din perioada 1848

Nu prea erau ziare pe-atunci la noi…

76. poze cu unirea 1848

Când se uneau ardelenii cu moldovencele sau imediat după? Eu cred că voiai 1859, dar nu prea erau pozari așa mulți…

77. cat castiga un sysadmin

Ei, și tu acum! Cât îi dă șeful + cât fură el de pe carduri, evident!

78. statie de acumulatori portabili

La Unirii e o stație pentru mașini, dar cât de portabili sunt, o să vezi. Voiai încărcător sau ce?

79. progresul tehnic al casetofonul

A apărut prin ’80, s-a perfecționat până prin 2000, când a început să fie dat la o parte de tehnologia digitală… Ce îți trebuia, mai exact?

80. pioner contabilitate probleme kaspersky

Adică? E un soft care nu se împacă prea bine cu rusul? Pune și tu alt antivirus, Avast și Avira sunt gratuite!

81. jucarii din tabla vechii

La piața de vechituri!

82. metoda caracatita a scaunului ergonomic

Nu știu cât de ergonomic ai sta tu pe o caracatiță, dar aș fi curios… Nu mă uiți când afli, promiți?

83. obsedati de computer

Sunt prea mulți, ce vrei de la ei?

84. fete care fac dragoste wep

Fetele fac dragoste oricum, numai WEP nu. Router-ele wireless comunică prin WEP, dar asta când stăpânii vor să fie atacați cu ușurință și n-au auzit de WPA2. Tu ce voiai să știi?

85. panasonic casetofon dublu

N-am, că se auzea nasol, așa că am preferat modelul cu egalizor grafic (RX-CS710).

86. melodii headshot cs i am lonley

Melodii cu headshot?! Nu mai bine te împuști tu live, dacă tot ești așa singur, în loc să pierzi vremea în CS?

87. americanii se pregatesc de 2012

Cum, și-au mărit stocul de popcorn și pizza?

88. poze faina pt pc inima infranta

Pentru un PC cu inima frântă, nici o poză nu mai e faină… Doar un procesor nou ar ajuta.

89. incarcare cartela phreaking

Nu erau cartele, ci un fluier care emitea 2600 Hz, apoi o cutie albastră cu același rol. Pentru cartele, e nevoie de ceva matematică, multă răbdare și noroc. Știi ce-i aia hash code?

90. site de ascultat muzica onelive gratis

romanticfm.ro

91. cum sa scap de spatiu de lucru care mi-a aparut pe desktop

Pai îți muți și tu Desktop-ul în altă parte, ce să faci … și renunți la limba română din Windoze, să nu mai apară Spații de lucru peste tot.

92. serviciul scroogle

scroogle.org

93. cat costa un laptop fujitsu sa-l duc in amanet

Nu costă nimic să-l duci, cel mult să-l recuperezi, dacă te mai interesează…

94. ce e sysadmin

Sysadmin e blogger, șmecher, talentat, unikat, am nimerit-o?

95. softuri de pacalit jocurile de noroc electronice din italia

Și ai găsit? Cred că italienii nu fac așa ceva, sunt ocupați cu macaroanele și nașii…

96. echivalentul lui scroogle

Screwyou!

97. toshiba satellite se incalzeste hardul

La toate se încălzește hardul, dar la Toshiba mai mult ca la altele. Cumpără-ți un ventilator extern.

98. joculete xxx diferente

Unele sunt cu blonde, altele cu roșcate…

99. nu reusesc sa instalez eyeos, eyeos ce este?

Nașpa, frățioare. RTFM!

100. legea interzis fumat

Este aici: http://www.eurespir.info/ro/legislatie.html

101. autobuz jucarie

Nu vrei mai mult o decapotabilă? Blonda e inclusă în preț.

102. viata unui sysadmin

Grea, că de, îl chinuie hacării și virusurile… Sysadminii nu prea au viață oricum.

103. romanul declaratie de dragoste de george sovu online, citeste online declaratie de dragoste george sovu

A fost transpus în filmul cu același nume, offline. Cartea se mai găsește la anticariate, dar n-am timp acum să ți-o scanez.. Mai caută la vară, și o vei găsi pe undeva.

104. cum ne aparam de phising orange

Cam greu, orice operator practică pishing-ul sistematic pe clienți, o dată ce au semnat pactul cu diavolul… Nu mai răspunde și tu la toate prostiile de mesaje care-ți vin, nu mai da numărul la orice bălărie de concurs sau peste tot pe internet și o să fii în siguranță.

105. virus pe tot ecranul paianjen ecran indisponibil

Opa, nasol moment. Caută altul mai disponibil, și strivește păianjenul, ce mai stai?!

106. cum sa aflii ce fisier consuma cpu centos

Fișierele consumă cel mult spațiu pe disc, nu CPU. Procesele consumă CPU, și ca să afli, poți folosi top/htop.

107. cariere sysadmin

Mai greu, dar se poate dacă ai voință!

108. modelul grafic pt. structura de date panza de paianjen

Eu n-am auzit de așa ceva în facultate, dar s-o fi inventat de curând. Mai bine citește cursul și lasă păianjenii…

109. au murit din folk

Cine?! Cred că din băutură, nu din folk…

110. schimbarea tastauri windows 7

Simplu, scoți mufa și o introduci pe cea nouă… Dacă n-o recunoaște pe loc, repornești sistemul. În CPanel, la Region and language->Keyboard and languages.

111. nu porneste netbook acer aspire one aoa 150

E conectat la priză? Dacă e Acer, mai vrei să și pornească… nu e destul că are ecran lucios, poți să-ți faci buzele?

112. cum maresc memoria ram in cpanel

Dacă s-ar putea mări memoria din CPanel, ar da faliment producătorii… te referi la Swap size? E la System-Advanced system settings-Performnace-Advanced, dar mai bine nu te juca tu pe-acolo.

113. e ce imi scrie suspiciunile de partajare a dispozitivelor de retea

A devenit suspicios nevoie mare Windoze ăsta de la o vreme încoace!

114. google face azi 10 ani, la multi ani google !

Prăjituri să știi că nu capeți…

115. testare interviu sysadmin

Adică? Posibile întrebări? Cele legate de studii, de experiența anterioară, limbi străine, permis de conducere, certificări, cunoștințele despre sisteme de operare și configurarea rețelei… cam de-astea, ce te așteptai?

116. audacity semnal prost

Dă volumul mai mic la intrare, oricum depinde foarte mult de calitatea originalului.

117. cautam sysadmin 2008

Promoția 2008 sau ce?

118. colectat gunoi

Va fi în septembrie.. Let’s do it, România 2011. Să fii acolo!

119. cum pot istala un web trust wb-1400 t in ubuntu

Dacă nu ți-o recunoaște automat, caută la ei pe site instrucțiuni sau pe forumuri, o fi compatibilă cu alt model recunoscut.. Și nu mai luați toate chinezăriile doar pentru că sunt ieftine…

120. coperti de casete audio vechi disco

ABBA? Avem!

121. poze ubuntu

Nud sau mai așa?

122. tara de origine a harkonenilor

Planeta Giedi Prime. N-ai citit cărțile?

123. sfatul unui specealist despre nicon d90 si canon d500

Ia-ți D90 și nu vei regreta. E un pic mai vechi, deci are mai puține fițe decît Canon, dar are două rotițe de control, ecran superior și motor de focus integrat. Nu e rău nici Canon-ul, dar e mai mult pentru începători acel model… Dacă ții morțiș la ei, mergi pe 600D, e cu totul altceva, dar și alt preț.

124. butoane rotunde pentru siteuri

Se fac în Xara, Photoshop sau ce știi să folosești….

125. numele complet al celui care la 15 ani isi dezasambla primul calculator abia cumparat, un apple ii, pentru a vedea cum function

Sunt mai mulți care au făcut-o, nu știu la cine te referi tu… Deși era cam scumpă jucăria pe atunci.

126. bancuri cu sysadmin

Caută la Funny stuff dacă-ți mai arde de bancuri…

127. cum moare sufletul de tanar

Încet și cu talent. Ești curios să încerci?

128. hdd dosare piraterie torrent

Au fost câțiva săltați prin Iași. Vrei și tu?

129. cu ce deschid un document .rtf pe tableta de internet

Pe ce?! Ai iPad și vrei să te joci cu .rtf, sau cum vine asta? Dacă ai Windoze, cu WordPad. Altfel, cu orice editor de text ai la îndemână, poate să arate inteligibil sau nu.

130. cum il cheama pe actorul principal din ip man?

Scrie aici. Și eu care credeam că e vorba de vreun om al rețelelor IP…

131. seri si numar la nero mediahome 4

Seri la altceva, că Nero e nașpa. Iar MediaHome absolut inutil, chiar dacă ai folosi Burning ROM. Ai TV digital?

132. cumpara jucarie pinguin, tux

Aha, vreau și eu!

133. de ce imi zice la micro sd imi zice discul este protejat la scriere

Eroare de citire, sau formatat ciudat, sau e plin… Vezi pe laptop dacă e OK, deși nu prea cred..

134. windows media player=folk mereu tinar

N-ai ghicit, WMP=crap.

135. suruburi pt corsair h50

Le-ai pierdut? Cred ca mai am eu prin cutie… nu sunt compatibile cu cele normale de carcasa?

136. mufe audio frontale asus

Da, toți avem mufe roz…

137. rtm dotare militie romania

Au de toate, mai puțin creier!

138. declaratie de dragoste sovu mp3

Bietul Șovu n-avea mp3, ce să-i facem… Făcea Declarații în scris sau la cinema. Te referi la piesa Stelei Enache? E mai simplu s-o extragi din clipul de generic de pe YT.

139. menu in limba romana pentru nikon d5000

Chiar în română nu cred… Oricum, nu vei ajunge departe dacă îți trebuie așa ceva…

140. caracatita marco nesse

A apărut când eram eu în generală… Pe la anticariate (sau okazii), poate, mai dai de ea. Bună carte, mi-a deschis ochii.

141. cum controlez mufele pe win 7

Din panoul de control al plăcii de sunet, cum altfel?

142. aplicatie sysadmin

Adică?! Backdoor sau ce-ți clocește mintea? Ru-și-ni-că!

143. cum controlez expunerea si sensibilitatea pe filmare la 500d

Ai control asupra compensării exact ca la fotografii (+/-), dar la ISO nu cred că te lasă să umbli manual, deocamdată. Poate la următoarea versiune de soft.

144. cum lucrezi cu adobereader9

Deschizi un PDF și îl citești?!

145. cadou sysadmin

Bine că ți-ai adus aminte! Mi-aș dori o vilișoară la ocean, dacă ai…

146. xxx.obeze mature.powe video

Doamne ferește! Și obeze, și mature? Bleahh!

147. computere 2-in-1 cu crran tactil

2-in-1 e doar la șampon. Computere cu ecran tactil, exista un model de la Dell. Dar ce să faci tu cu el?

148. cei mai buni utilizatori ai google insights seo

Cine-s ăia? Cei care caută pr0n?

149. program de daramat siteuri hack

Păi Buldozer 3.0 cred că merge. Dacă nu, încearcă manual, cu Târnăcop 1.1. Și mai pune mâna pe carte, că dărâmatul poate să te ducă la răcoare.

150. cum arata dorgul head shot

Ca un glonț, tu cum credeai?

151. canon 1000d pareri aprilie 2011

Cam vechi, nu are spot metering și nu filmează. Uită-te la 1100D.

152. care este valoare premiului oferit de google acelui haker care reuseste sa sparga browser-ul chrome?

Una după ceafă și-un șut în bască. Cine se oferă? Era vorba de 10k$/vulnerabilitate găsită, oferiți de TippingPoint la Pwn2Own în cadrul CamSecWest 2010… n-au reușit cu Chrome…

153. conectare monitoare windows multipoint server

Măi, MPS e un fel de n-ar mai fi, ai nevoie de acea consolă specială care să permită conectarea terminalelor.. N-am văzut asemenea KVM la vânzare. Mai caută.

154. contract angajat proprietate “codului sursa”

Codul sursă e proprietatea celui care te plătește, în general. Tu iei salariu, iar ei beneficiază de produsul muncii tale, ca la orice fabrică.

155. jocuri cumasini vorbitoare

Ăla voia birou scriitor, tu vrei mașini vorbitoare… și ce să-ți spună? Calc-o, fraiere, că intrăm în perete?!

156. sysadmin ce folositi

Pe mine însumi, evident

157. aplicatii telefon translator compatibil blackberry

BB are piața lui, cei de la RIM au o ofertă mai săracă de aplicații decât ceilalți, datorită cotei restrânse de răspândire. Încearcă un serviciu on-line.

158. sysadmin in londra

Nu încă. Mi-aș dori!

159. scapa de reclame mess 9 suite

Mai complicat. stealthsettings.com avea niște sfaturi, dar în 9 se pare ca s-a mai schimbat treaba. Și oricum, e vechi, a apărut 11.

160. metode de scanare a retelelor de calculatoare folosite de hackeri

Nu ți-e, mă, așa pe la nas să scanezi rețelele folosite de hackeri?! Tu crezi că orice ciumpalac ca tine are acces acolo sau cum?! Cât despre metodele folosite, asta e altceva, nu mai căuta așa ceva pe Internet, că nu-s pentru tine, ți-ai prinde urechile chiar dacă ți-aș explica… mai întâi trebuie să înveți să scrii corect!

161. cum se deschide un fişier mcd

Cu Mathcad dar, dacă nu știai, e evident că mai bine le lași în pace…

162. motion detect soft source

A cui mișcare vrei tu s-o detectezi? Și în ce limbaj? De fapt, cer prea mult, e clar că e un puști plecat la furat de cod…

163. casetofon doina

Și radio Gloria. În pod la bunicu’.

164. cum spargi parola la un switch cisco

Cu ciocanul, normal. Doar nu cu vreun tool de brute-force… Lasă switch-ul în pace, că n-ai ști ce să faci chiar dacă ai trece de parolă, așa că vezi de drum. CCNA e o soluție, pentru curioși…

165. cannor fir servet-ne place,ne place noua

Eu cred că v-ar plăcea dacă ați găsi servlet-ul, dar trebuie pus unde îl caută server-ul de aplicații.

166. portofoliu prietenul meu garrone prietenia celor 2 baieti

Prietenul tău Garrone are un portofoliu bogat, dar sper că nu-ți plac băieții… Ce voiai, o reclamă?

Windows 7 Media sharing

      Dacă aveți Win7 și ați încercat să vedeți în rețea calculatorul dvs. de pe altă mașină cu 7, sigur ați observat că apare și numele dvs. la Media devices. Enervant, nu? Ca să rezolvați problema, trebuie dezactivată partajarea fișierelor (dacă nu doriți să oferiți nimic) sau doar Homegroup (dacă nu-l folosiți) din CPanel -> Network and sharing center -> Home group. Acolo există Advanced sharing settings, de unde puteți controla ce este vizibil în rețelele publice și ce în cele de acasă sau de la lucru…
      De asemenea, puteți dezactiva serviciul Windows Media Player Network Sharing, și ați rezolvat problema fără să vă atingeți de partajarea fișierelor.

Dezactivarea Aero Snap

      Nu știu alții cum sunt, dar eu am alergie la efectele care par să controleze calculatorul în locul meu, iar Win7 aduce două asemenea minuni: una este Aero Peek, dublată de gruparea aberantă pe taskbar a butoanelor aplicațiilor deschise într-unul singur pentru fiecare program. E simplu de rezolvat: din proprietățile barei, alegeți Don’t combine. Acum vedeți ce trebuie, știți câte instanțe de Word sau Chrome sunt acolo și nu vă mai întrebați de ce se mișcă în reluare…
      A doua e cel puțin la fel de enervantă: mai nou, ferestrele au tendința de a se maximiza imediat ce le apropiați de marginea ecranului, iar asta e privită ca avantaj comercial! Degeaba veți dori să aveți jumătate din una și jumătate din cealaltă pentru a copia ceva, degeaba veți dori să ascundeți părți din ele… Adio, libertate. Sau… nu de tot. Ca să eliminați acest comportament frustrant, nu aveți decât să intrați in CPanel, la Ease of access, și să deschideți opțiunile legate de tastatură sau mouse: veți găsi și comutatorul pentru Prevent windows from being automatically arranged when moved to the edge of the screen. Așa da! O fi pentru handicapați, dar e al naibii de utilă opțiunea asta!
      Mai multe detalii (și poze) aici.

Habar nu ai de ce ești în stare!

      Astăzi e duminică, ne pregătim pentru o nouă săptămână de muncă. S-o începem cu moralul ridicat:

Mufele audio frontale

      Dacă ați avut vreodată dorința să conectați ceva la mufele audio din partea frontală a carcasei cu placă Realtek HD Audio, probabil că v-ați lovit de un silențiu lugubru și inexplicabil. Nu, nu echipamentul dvs. e de vină, și nici cablul care e cuplat la placa de bază… Extrem de frustrant!
      Totul ține de părerea celor de la Realtek, cum că acolo ar trebui să conectați echipamente HD. Soluția e simplă, din panoul de control al plăcii de sunet, la Settings (simbolul de cheie fixă) bifați Disable front panel jack detection. Et voila!
      Detalii (și poze) aici.

Buyology

      Am citit de curând această carte, și nu mă pot abține să nu comentez un pic pe marginea ei. Din fericire n-am dat și bani pe ea (~50 lei costă), și bine am făcut, pentru că are exact aceeași calitate ca și subiectul însuși: mult zgomot pentru nimic! De fapt, cam asta e marele secret al marketing-ului, să sune cât mai pompos, să te convingă de faptul că ceea ce vezi nu e ce e, ci un fel de minune cu semnificații speciale!
      Așa cum spuneam e o carte despre professional bull… aa, marketing. Mai exact, autorul vorbește despre neuro-marketing, ca fiind secretul nedescoperit până acum, marea revoluție în publicitate și “știința” pe care el a creat-o… Să fim un pic realiști și să privim cu modestie fiecare idee proprie, oricât de strălucitoare ne-ar părea nouă înșine. E vorba despre utilizarea tehnicilor de imagistică medicală pentru a testa eficiența reclamelor, campaniilor publicitare și impactul mesajului acestora asupra publicului țintă. Bun, super-detectorul de minciuni în slujba celor care vor să ne mintă… asta e ceva drăguț! Vor să vadă cu cât succes o fac! Dacă se găsesc doritori, eu n-am nimic împotrivă, dar alegerea eșantionului decide și rezultatul în orice statistică…
      Se pare că oamenii apreciază conștient anumite reclame, anumite elemente, raționalul se înclină către unele aspecte în timp ce creierul uman, partea sub-conștientă, alege altele. Acesta e tot misterul cărții, iar exemplele aduse de autor (și prețul exorbitant – dacă e real, de 7 mil. $, al studiilor) vin în sprijinul teoriei conform căreia e bine să proiectezi reclamele după ceea ce oamenii simt cu adevărat, nu după ce spun.
      Două idei din carte sunt, totuși, de reținut, pe lângă toată vorbăria despre markeri somatici, neuroni-oglindă, sentimente pseudo-religioase create de reclame șamd. Una dintre ele se referă la ignoranța (ca să nu mă exprim altfel!) cumpărătorilor, ilustrată prin exemplul unei telecomenzi de la Bang&Olufsen, care era grea doar pentru că avea în interior o bucată de… aluminiu! Iar cei care au comparat două exemplare, unul normal iar altul fără acea greutate inutilă, au spus aproape toți că cea ușoară sigur e.. stricată! Iar când li s-a arătat că e perfect funcțională, au fost convinși că e de calitate inferioară! Recunosc că, dacă veți compara masa a două surse de alimentare pentru calculator, una ieftină (sub 100 lei) și una de la o firmă renumită (Antec, Chieftec, Corsair…), veți constata că aceea de firmă e de câteva ori mai grea… Și vă asigur eu că nu are nici un fier în ea care să facă impresie… Pur și simplu, e vorba de componente masive, de calitate, capabile să susțină puterea înscrisă pe etichetă… Dar cum lumea e plină de “pricepuți”, companiile exploatează în modul cel mai parșiv această ignoranță și ne oferă mostre de “calitate garantată, premiată și certificată” sub forma unor produse care nu au nimic de-a face cu necesitățile noastre reale…
      Știți legea lui Murhpy: “Secretul succesului? Creează o nevoie impresioasă și soluționeaz-o!”. E chiar atât de simplu. Exemple? Câte doriți: chiar nu mai puteam trăi fără iPad? fără ecrane tactile la telefon? fără rețele sociale, loțiuni miraculoase care ne scapă de riduri, tristețe și ne oferă tinerețe veșnică? Fără haine de firmă lucrate în China, în aceeași fabrică unde se fac și produsele pe care le găsim pe tarabe, doar că nu au etichetă? Fără sute de cai putere sub capotă, ecrane cu diagonala de 2m, console de jocuri ce recunosc mișcările corpului și concentrate care dau gust de ce doriți dvs. mâncărurilor pe care le gătim? Cum să nu, doar că ar fi murit de foame întregi echipe de design, și implicit acționarii corporațiilor care le produc… Dar și cei din publicitate! Așa că, le prezentăm într-o lumină cât mai atrăgătoare cu putință, lăsăm imaginația fraierilor care consumă canalele media să completeze restul, și bingo! Banii vin în valuri, cozile de așteptare se întind de-a lungul mai multor străzi, deși nu e vorba de ouă sau salam, iar lumea e fericită când dă un salariu pe o jucărie care nici măcar nu funcționează la ambele urechi!
      A doua idee, realistă de data asta, se referă la sentimentul pozitiv de apartenență la comunitatea utilizatorilor aceluiași brand (hell yeah, Kudos to all Dell fans out there ). Mă simt vizat aici, sunt bucuros când văd pe cineva care apreciază aceleași produse ca și mine, simt o confirmare a părerilor proprii, acea persoană îmi devine simpatică. Tipic uman, nu-i așa? Ne place să ne adunăm cu cei care au puncte comune cu noi, fie că e vorba de gusturile muzicale, culinare sau în ceea ce privește sexul opus. Iar brandurile (măști prietenoase pentru niste interese cât se poate de meschine și concrete: Make Money Fast) întăresc și exploatează acest fapt: creează comunități, oferă materiale promoționale, toate pentru a spori și răspândi loialitatea față de brand. Imaginea de prietenos, puternic, sălbatic, eliberator etc. etc. pentru diferite produse e o pură iluzie, umanizează brandul și ușurează acceptarea sa în sub-conștient, stârnește dorința de a te identifica cu (!) acesta, deschizând porțile portofelului/cardului…
      Nimic rău până aici, dar ei exploatează și lipsa noastră de informații, creând false imagini prin intermediul reclamelor: cele la vitamine, de exemplu, lasă impresia că acei care le consumă devin peste noapte mai puternici, mai frumoși, mai atenți… Dar cât de nociv e consumul aiurea de substanțe medicamentoase! La fel cu băuturile alcoolice, care apropie oamenii, dar cauzează atâtea probleme dacă uităm moderația la care ne îndeamnă, la final și cât mai scurt, reclama. Unele companii cad de-a dreptul în penibil, cu reclame precum “gustul fericirii, armonia familiei” – la o simplă apă îndulcită și colorată! Dar omul e instinctiv înclinat către bucurie în casă (mai ales când sentimentele nu mai intră în orarul extrem de încărcat), așa că va cumpăra fără să analizeze prea mult. Sau aparatele de ras, ori parfumurile masculine… ne transformă în super-eroi și devenim idoli instant! Cât de slab poți fi încât să muști asemenea momeli?! Dar sunt cu sutele de mii, din moment ce brandul are succes…
      Revin la ce spuneam: cei care nu vor să lupte, merită sclavia!
      Update [10 mai]: uitam să vorbesc despre așa-numita unboxing mania, fenomen pe care l-am întâlnit deseori pe YT, dar nu l-am înțeles niciodată (și nici autorul nu-l explică): atunci când este lansat un nou produs, cumpărătorii se grăbesc să filmeze și să publice înregistrarea desfacerii pachetului original… Acțiune care nu te lămurește prea mult asupra calităților și defectelor jucăriei, asupra experienței cumpărătorului cu ea, dar se pare că e foarte gustată și determină exacerbarea dorinței de a cumpăra… Pentru mine relevantă ar fi o prezentare detaliată a cazurilor de utilizare reală (caracteristicile sunt în fișa tehnică!) și a senzației pe care ți-o dă, dacă e sau nu mulțumit cel care l-a cumpărat, dacă e ce și-a dorit… Presupunând onestitatea sa, opinia e foarte utilă în luarea unei decizii de achiziție. La cineva în mână e altceva decât în reclame…
      Update 2 [30 aug.]: Uitam încă ceva, anume noțiunea de brand decomposition. Ideea a pornit de la un director al CCC, care a dorit un design de sticlă atât de special încât să poată fi recunoscut imediat, chiar dacă ar fi fără etichetă, spartă în bucăți, murdară în ultimul hal șamd. O idee deloc proastă, pentru că eu însumi m-am auto-surprins deseori încercând să recunosc camerele foto ori calculatoarele din clipurile de știri, filme sau reclame la altceva… Și am fost încântat când am reușit, iar dacă era vorba chiar de favorite, era o întărire a atașamentului față de acel brand. Oricine se pricepe un pic va remarca tunurile albe sau marginile roșii la banderola de gât ale celor de la Canon, formele inconfundabile ale produselor Apple ori monitoarele și tastaturile Dell… sunt unice! La fel, nu trebuie sa vezi logo-ul ca sa recunoști un Mercedes, un BMW ori o Honda Civic! Însă, doar dacă ești cu adevărat pasionat vei diferenția o Kia de Renault sau un VW de Skoda ori Audi… Deci, o notă bună pentru cei care reușesc să se detașeze, să-și promoveze astfel produsul! Cu siguranță ați remarcat în raft moușii Microsoft cu ambalaj roșu și capsulă transparentă, care pune în evidență forma și atrage privirea! În timp ce Logitech se încăpățânează să aibă cutii lipsite de personalitate la produsele lor excelente, care sunt remarcate mai puțin și deci au vânzări pe măsură…
      Update 3[29 oct.]: Încă un aspect din carte, așa-numitul ingredient X despre care autorul spune că un angajat al unui producător de șampon l-a trecut în glumă pe etichetă, scăpând atenției CTC-ului. Flacoanele au intrat pe piață iar lumea le-a cumpărat fără rețineri. Când stocul de etichete deja tipărite a fost epuizat, compania a eliminat acel mesaj referitor la ingredientul inexistent și, surpriză!! Cumpărătorii au protestat în legătură cu lipsa lui! Au cerut să fie reintrodus în compoziție, deși nu știau ce rol are și dacă e ceva benefic, dar suna bine, “Conține ingredientul X!” era un mesaj care atrăgea! Acesta e nivelul pieței, atât îi duce capul pe acești sclavi care merită bătaia de joc a companiilor!
      Autorul nu dezvăluie deznodământul, dacă producătorul și-a cerut scuze, prezentând adevărul, sau a tipărit alte etichete, pe gustul doritorilor de ingrediente misterioase… Dar vă dați seama cât de ușor pot fi mințiți și manipulați?! Se aplică perfect legea lui Murphy care spune Este inadmisibil să le permiți fraierilor să-și păstreze banii!

Nikon D5100

      Așa cum era de așteptat, Nikon a răspuns provocării lansate de Canon 600D cu un urmaș al lui D5000, un model cu 16 MP, ecran rabatabil îmbunătățit, o sensibilitate maximă de 6400, filmare full HD, și un preț încă necunoscut. Să fie acesta urmașul lui D90? Totul pare să încline în acest sens, și totuși eu cred că semi-profesionalul va beneficia de un descendent direct, fără ecran rabatabil, cu o rezoluție de maxim 14 MP și cu abilitatea de a controla obiectivele fără motor integrat..
      Mai multe detalii oferă producătorul pe site: http://www.nikon.com/news/2011/0405_d5100_01.htm

3 Mărțișoare

    Primăvara asta am dat 6 mărțișoare, dintre care doar 3 de drag. Cam puține, nu?
    E păcat că nu mai avem cui să dăruim lumina primăverii, dar e și mai trist când oamenii nu vor să o primească… Pentru că există și așa ceva, refuzul de a primi acest simbol…
    Am constatat cu surpriză că tinerii din jur au uitat și să ofere, dar și să poarte primăvara în suflet… În străinătate mi se părea că nu e martie, deoarece nimeni nu avea mărțișor. Aici vremea n-a ținut cu noi, a fost frig și zăpadă, dar criză de zâmbete ca anul ăsta, niciodată…
    Când ești student, înconjurat de colege, și nu găsești două-trei cărora să le oferi, e mare sărăcie în viața ta…
    Așa trece viața pe lângă noi, ni se pare că iubim pentru că vine Sf. Valentin și dăm iama în menajeria plușofilă, iar primele raze de soare dau tonul la dezbrăcare…

Când fata devine doamnă

    E un moment trist în viața fiecăruia dintre noi, atunci când o prietenă cu care obișnuiam să ieșim, să râdem, să glumim degajat și să lansăm apropo-uri amicale mai mult sau mai puțin cuminți, decide să devină soție cu acte în regulă…
    Fata de gașcă devine doamnă, poate și mamă, iar totul se duce de râpă. Chiar dacă o mai vezi, chiar dacă mai poți vorbi cu ea, trebuie sa controlezi tonul și să cenzurezi glumele, pentru că nu mai e liberă… O îmbrățișare, o strângere de mână sau un cadou oferit la ziua ei pot avea interpretări și semnificații dintre cele mai neplăcute în ochii gelosului al cărui nume îl poartă…
    Are el impresia că, deși a apărut de un an în viața ei, deși anumiți oameni o cunosc de mică, el este cel care va spune ce e voie și ce nu, iar orice altă persoană care ține la fată are datoria să evite situațiile care ar putea cauza certuri… Să fie ăsta mersul normal al lucrurilor?
    Păcat, dacă privim căsătoria ca pe un inamic al prieteniei… Și apoi se întreabă, când întâmplător merge prost, de ce nu mai are pe nimeni aproape… Pentru că pe cei vechi i-a îndepărtat iar cei noi n-au avut timp să se apropie (nu cred în prieteniile de gen clubul mămicilor sau familie prietenă, ce să fac – prietenia nu e en-gross, e individuală și selectivă).

Două tunuri noi: 1100D și 600D

    Canon deschide primăvara printr-o lansare de produse pentru amatori, două noi modele venind să înfrunte concurența de la Nikon (D3100 și D7000, recent apărute).
    1100D este revizia mezinului gamei reflex a celor de la Canon, aducând în plus suportul pentru filmare și o rezoluție ușor crescută, dar și inutila treaptă de 6400 ISO. Prețul? cam 100 EUR în plus. Senzor nou, procesor nou, și spot-metering tot absent (deși au dublat numărul de puncte). E și mai greu puțin. Se merită?! Nu prea aș zice, având în vedere că e ceea ce ar fi trebuit să fie 1000D la apariție..
    Cât despre 600D, în afară de ecranul rabatabil (care era cerut de admiratorii lui Nikon D5000), nu e mare lucru în plus.
    Pe scurt, nimic nou sub soare. D90 devine top-of-the-list după recenta ieftinire, 2600 RON pentru corp. Iar pe okazii îl găsiți la prețul acesta cu universalul 18-105, o afacere excelentă!
   

iPad reloaded

      La nici un an după ce prima generație de tablete cu aromă de mere a fost lansată, iată că dl. Jobs (how many jobs you need to live in an Apple-centric world?) revine, bolnav cum e, să ne arate ce se întâmplă atunci când înlocuiești vechiul ARM Cortex cu unul dual-core (A9), mai pui o cameră și ceva memorie în plus, adaugi un PowerVR pentru jocuri și vinzi totul la peste 500$.
      De fapt, ce putea să se întâmple? Cele 15 mil. de posesori de iPad vor plânge de furie că gadgetul pentru care au făcut foamea un an și încă nu-s gata cu ratele e deja învechit, în timp ce alții de-abia așteaptă să scadă prețul la ele, ca să și le permită și ei. Ce mai contează că stocarea e limitată (nu suportă microSD), că Flash nu avem, iar abonamentele 3G sunt cât rata la casă! Avem jucărie nouă! Ce grozav e să mărești poze cu degetele  și să filmezi cu plăcinta, să înceapă înghesuiala!
      Apropo, Samsung Galaxy Tab are ecran mai mare și mai bun, suportă Flash și Java, dar nu are simbol cu măr. Voi alegeți.

Yahooligani de România

      Conform știrilor, de ziua celor 40 de mucenici va avea loc lansarea oficială a celui mai celebru portal din lume, cel prin intermdeiul caruia mulți dintre noi și-au făcut intrarea pe Internet… Da, Yahoo! va fi complet localizat. Nu că ar fi fost nevoie de așa ceva, având în vedere că ”adresa de mess” este ceva la fel de comun la noi ca și numărul de telefon…
      Nu pot ignora totuși faptul că un cap luminat de la Marketing, după ce-o fi dat cu plictiseală maximă o căutare pe Google după România, a găsit soluția salvatoare: ia să le aducem noi niște țigani la ăștia, că se vor înțelege de minune… Și i-au ales pe cei de la Gogol Bordello. Care cântă… știți voi ce: Start wearing purple!
      Le urăm bun venit celor ce ne-au oferit nopțile albe de discuții împănate cu smileys și căsuța de comunicare cu lumea…

      If you aren’t happy single, you won’t be happy in a relationship. [mielu.ro]

A apărut Debian 6!

      Astăzi avem o veste bună: noul Debian, în lucru de atâta vreme, a fost lansat pe piață! Sistemul pe care toți îl iubim și respectăm (mda, mai puțin ăia cu pălărie roșie sau iubitori de șopârlă verde) sărbătorește astăzi a 6a aniversare. Vestea pe larg este aici.
      Sunt cu Debianul de la v.3.1, de prin 2007, și până acum nu m-a dezamăgit. Mașina care îl găzduia (pe atunci Celeron 2,6/512M/120G) a evoluat o dată cu mine, primind acum 2 ani 1G RAM și 160G HDD, și apoi anul trecut cutie nouă cu Pentium Dual Core, 2G RAM și 250 HDD – migrații realizate fără probleme cu Acronis TrueImage 9 (mult mai rapid decât versiunile actuale, între noi fie vorba) găzduind succesiv etch și lenny fără reinstalare, doar un apt-get dist-upgrade a fost necesar…
      Am crescut împreună, și nu l-aș da pe nici un alt SO, fie el Windoze 7 sau Snow Leopard (pe care, totuși, le folosesc intens de un an). Mi-e drag ca un prieten vechi și mă simt bine, e o senzație de relaxare când ești la consola lui… Ați putea să-mi reproșați implicarea sentimentală în ceea ce este fier mort, dar totuși, fiecare are fetișurile lui, nu? Pentru mine Debian înseamnă flexibilitate și libertate, fidelitate și putere!
      Nu mă înțelegeți greșit, nu dezavuez Ubuntu, din contră, apreciez efortul lor de a promova OSS, integrând totodată o mulțime de drivere proprietare care fac să funcționeze rețeaua fără fire, camera web sau chiar telecomanda. Astfel de proiecte nu pot fi decât lăudabile, pentru că lărgesc populația-țintă și cresc procentul de adoptare a Linux-ului.
      Ce să mai spun? It’s time to squeeze your PC!

Sfârșitul unei epoci

      Pentru mulți, știrea nu e nouă, situația era cunoscută. Și totuși… simțim o oarecare nostalgie când ne gândim că vremea adreselor memorabile a trecut… Un capitol din istoria Internetului se încheie aici, spațiul de adrese IPv4 s-a terminat..
http://googleblog.blogspot.com/2011/02/ipv6-marks-next-chapter-in-history-of.html [via JN, Go4IT]
      Nu ne rămâne decât să cântăm și noi cu ei:

Service pentru cele 7 păcate

      Așa cum probabil că ați aflat deja, băieții din Redmond au lansat și primul SP pentru Windoze 7, Server 2008 și restul. A devenit RTM, dar nouă ni se oferă doar versiunea RC, pe care o puteți descărca de aici.
      Părerea mea despre acest OS (nu-i așa că erați curioși?) este că merge decent în versiunea 32bit, n-am avut probleme sau incompatibilități cu aplicațiile curente (și meniul meu de Start se întinde pe 4 coloane), se mișcă destul de rapid pe 1G RAM, dar dacă îi oferiți 4, 6 sau chiar 12 nu va ezita să muște cam o treime din ce are la dispoziție. 12G RAM nu oferă, așa cum, probabil, ați fi tentați să credeți, un spor incredibil de viteză, mai bine spus nu se simte nimic dacă nu utilizați o aplicație cu adevărat lacomă…
      Însă Win 7 Pro x64 îmi dă ecrane albastre într-o veselie (i7 930 + Corsair H50, 12G Corsair XMS3, EVGA x58 Classified, 2x500G Seagate, Tesla C1060, 1200W Antec). Fără motiv (ntoskrnl error) și fără aplicații deschise. Nu știu pe cine să suspectez, driver-ele, placa, dar mai degrabă SO-ul. Nu am făcut overclocking, sistemul e licențiat și cu driver-ele originale. O să testez cu Server 2008 R2 și voi vedea dacă se remediază problemele. Totuși, un sistem aproape identic (EVGA X58 Classified 3, i7 920 răcit cu aer, 6G Corsair XMS3, carcasă + sursă Antec) nu face nici un fel de probleme.
Update: SP1 a devenit final și este eliberat prin Automatic Updates, dar deseori necesită el însuși un SP ca să se instaleze… treabă specifică pentru Windoze. Deși, pe un sistem nici așa n-a vrut.

Fără cuvinte

      Ce mai putem spune despre Unirea principatelor sau despre nașterea lui Eminescu (15 ian.) și să nu cădem în banal? Ce mai înseamnă pentru noi Cuza sau Geniul pustiu?
      Mai au vreo relevanță viețile lor, când toată lumea își dă Like pe Facebook la pozele cu ochelari de soare cât farfuria și buze roz? Mai încape Doina pe smartphone-ul (roz!) cu Android și ecran tactil?!

Ultimul Kodachrome

      Acum 75 de ani, americanii de la Eastman Color au lansat pe piață un film care să poată fi ușor de proiectat, fără să le treacă prin cap că vor da naștere unui produs care va face istorie și va avea propriul său parc în Utah.
      Folosit pe toate meridianele de cele mai mari nume ale fotografiei, cântat de Paul Simon în al său celebru hit, o dată cu Anul Nou, Kodachrome a dispărut de pe piață. “Ultima rolă” oficială a călătorit în jurul lumii, din America până în India, păstrând de la Gara centrală la chipul lui De Niro. Pe 31 dec. s-au terminat chimicalele la Dwayne, ultimul laborator din lume ce procesa așa ceva.
      Dacă acum ceva timp Nikon și-a scos din producție aproape toate camerele cu film, cu excepția a 2 modele, iată că și Kodak merge pe aceeași cale.
O nouă eră în cultura imaginii s-a impus.
Și da, celebra imagine NG cu fetița afgană a fost prinsă pe Kodachrome.

La mulți ani! Dacă mai apucați…

      A treia zi națională pe acest blog… Din păcate, una destul de tristă, urâtă ca vremea de afară și deloc purtătoare de speranțe de mai bine pentru țară…
      Nu mai trăiesc bine decât șmecherii, nu mai rezistă decât cei dispuși la tot felul de sacrificii umilitoare (renunțat la pâine pntru medicamente etc) și nu mai sună bine viitorul decât pentru cei care reușesc să-și pună în valoare talentul și puterea de muncă pe alte meleaguri…
      E revoltătoare situația, după cum bine vedem în jur, dar parcă ne doare mai tare faptul că totul parcă a devenit o reclamă ieftină și penibilă… Nu știu ce e cu tonul ăsta, dar cred că urarea de La mulți ani este mai mult o glumă sinistră (decât mulți ani din ăștia sau, mai rău, cum se întrevăd următorii, mai bine lipsă).
      Mă rog să fie totul o stare de moment, o depresie trecătoare, și vă doresc Sărbători frumoase alături de cei dragi!

A murit Păunescu…

      Acum treizeci și ceva de ani se năstea un fenomen fără precedent în cultura română, un fenomen de massă, un fenomen care a pus în mișcare o generație. Se năștea Cenaclul Flacăra, sub coordonarea unui tânăr și impetuos poet, sau, simplu spus, generația în blugi își găsise ritmul și, o dată cu el, expresia sufletească de cel mai înalt nivel.
      O expresie pură și caldă, o expresie de iubire, iubire de artă, iubire de oameni și de frumos, mândrie națională și bucurie curată. Asta a fost Cenaclul, și așa a rămas în sufletul tuturor celor ce i-au fost ascultători pe unde scurte, pe scaunele stadioanelor arhipline sau la căștile de magnetofon… Celor ce i-au fredonat cântecele seara pe munte, în jurul focului din vatră și din suflet, celor ce au învățat să iubească frumos și să trăiască frumos. Celor ce erau tineri și au rămas tineri, indiferent de albul pletelor.
      Pentru că a știut să cânte pe Ștefan cel mare și Eminescu, pe Horea, pe Avram Iancu și actorul uitat, femeia ce-a furat biscuiții și soldatul de grăniceri, pentru că a adunat în jurul său valorile unui popor renăscut după războaie și teroare, Poetul a simțit că analfabeții îi poartă pică și-l vor redus la tăcere. În cele din urmă au reușit, înăbușind Flacăra.
      După sângerosul circ din decembrie 1989, cântecele își cereau dreptul la scenă, sufletele își cereau muzica furată, iar Cenaclul a revenit, în diverse formule. Nopți de licean cu căștile pe urechi și degetul tremurând pe butonul REC, nopți pline de farmec, benzi pline de suflet… S-au adunat mai mult de douăzeci de ore de cântec…
      Din păcate, gazul s-a terminat prea curând iar bieții lampagii au ajuns să ardă ei, consumându-se de la un post de televiziune la altul, ca apoi să tacă de tot. De curând au reapărut în format digital audio, dar prețurile cred că i-au ținut departe de cei ce-i știau, iar cei noi n-au avut ocazia să-i cunoască. Așadar, Flacăra a rămas „o amintire frumoasă”, cum de mult zis-a Poetul.
      Astăzi cel ce-a fost Flacără de veghe s-a stins, bătrân și bolnav, înjurat ca politician, ca soț al celei ce-a ucis familia aceea, ca așa-zis admirator al sistemului vechi, înjurat de cei ce nu l-au citit, de cei ce n-au iubit niciodată, n-au cântat niciodată… S-a stins de tot, s-a dus să-i reîntâlnească pe Moțu, Doina și Ion, aduși tot de el în lumina reflectoarelor, pe scena din Rai. Îl plâng cei ce-i datorează celebritatea, îl plâng cei ce-i datorează nopțile parfumate, cei ce au cântat din toate puterile în mai mult de 1600 de întâlniri, toți cei care au cunoscut ce înseamnă Folk.
      Domnul să-l primească pe Poet. Domnul să-l ierte pe om. Și totuși, iubirea există!

PS: se pare că nu a avut nimeni timp/chef să actualizeze adrianpaunescu.ro.
PPS: oare atât de penibili să fie cei de la Antena 3 încât să încheie articolul despre moartea cuiva cu o reclamă la un tocător de resturi alimentare aflat la promoție?! Nu vreau să mai pun aici imaginea, nu merită.

Sfârșit de Septembrie…

      Stay for just a while… Stay and let me look at you…
      O zi frumoasă, ultima din luna aceasta, ultima din vacanță (pentru cine a avut vacanță), mâine începe Școala, cu boboci mai puțini, cu ore mai puține și salarii așa cum le știți… dar și cu proiecte, vise și speranțe…
Să aveți spor la învățat, cei ce mai aveți ore, să aveți succes în tot ceea ce vă propuneți pentru noul an, să aveți mereu un zâmbet luminos pe chip și soarele blând de Septembrie în suflet Din toată inima, o dedicație și un gând cald de la (cine altul?) Neil Diamond:

Nouă tentativă de furat parole

      Am primit azi un mesaj ce părea a proveni de la yahoo-account-services-us@cc.yahoo-inc.com și care cerea nici mai mult, nici mai puțin decât parola contului de mail, sub pretextul de mult fumat al verificărilor de securitate, cu amenințarea că va fi șters contul dacă nu răspund în două săptămâni!
      Evident că e un fals grosolan! Nu vă lăsați păcăliți! Logica spune că un serviciu de talia Yahoo!, cu milioane de utilizatori, nu ar putea face o verificare manuală a conturilor înainte de Apocalipsă decât dacă angajează tot poporul chinez! De asemenea, cele trei semne de exclamare (Warning!!!), copyright-ul din 2009 și lipsa link-urilor la documentele menționate ar trebui să vă pună pe gânduri…
      De curiozitate, haideți să vedem cine e pușlamaua. Încă un indiciu: adresa de răspuns, diferită de aparentul expeditor, este submityourdata1@live.com, adică un cont normal de la MSN Mail, concurentul Yahoo! Iar expeditorul este un utilizator al operatorului O2, din Londra, ce are contul daffodils75@o2.co.uk (o fi născut în ’75?). Probabil a folosit un punct de acces liber, de la vreun local, pentru că avea Outlook Express 6. Așadar, este aproape imposibil de urmărit, dar îl voi raporta totuși (abuse@o2.co.uk), ceea ce vă recomand și vouă – cresc șansele să fie deconectat pentru abuzuri. În ciuda a ceea ce am făcut eu, vă recomand să marcați ca Spam asemenea mesaje și să nu îi răspundeți, pentru a nu divulga validitatea adresei.

We did it, Romania!

      Așa cum știți, ieri a avut loc campania de curățenie, la care am participat și eu cu bucuria că putem face ceva mai eficient în mod organizat… Din păcate, situația din teren a fost absolut jalnică, locul ales (3 puncte undeva spre nordul lacului Vidraru, pe Transfăgărășan) fiind un adevărat tomberon pentru nesimțiții care campează acolo… Am fost 3 persoane, am strâns în total aproape 40 de saci și ar mai fi fost nevoie de încă atât pentru a face lună… Statistic vorbind, domină dozele și PET-urile de bere, urmate de pliculețele de Nescafe și tăvile de polistiren în care se ambalează carnea pentru grătar. Suprize au fost sticlele de Garrone, Old Time Jack și vodkă… Sincer, nu pot să înțeleg ce poate fi în mintea acestor conaționali care trag pe marginea șoselei și toarnă în ei alcooluri de genul acesta… Nu era cabană sau refugiu acolo, doar pădure. Să mergi la munte ca să bei, mi se pare de neînțeles. Iar nesimțirea cu care aruncă tot gunoiul în vale, să nu se mai vadă din drum (și să fie cu atât mai dificil de colectat!) merită sancționată cu amenzi pe cinste!
      Cu greu îmi reprim cuvintele dure și vulgare pe care le merită specimenele care smulg și coșurile de gunoi cu baza cimentată, care aruncă inclusiv sticle cu ulei de motor, care își bat joc de bogăția nautrală pe care Țara asta o mai are…
      Sper că au venit cei însărcinați cu colectarea sacilor, pentru că la ora 17 încă nu fuseseră colectați. Altfel, primul cretinoid cu creierul îndobitocit de băutură și manele (da, am găsit CD-uri) va distruge acei saci, împăștiind conținutul pentru a se distra…

Dell Tablet, în sfârșit!

      Vă ziceam eu că Dell ar putea să vină cu ceva pe piața de tablet PC? Iată că o face, și încă foarte ambițios:

Rușine, Corlățean!

      Zilele trecute un oarecare senator cu funcție importantă în partidul trandafirilor însângerați a declarat, citez: “Acest concept nu există nicăieri, cel de cerşetorie agresivă, în nicio legislaţie europeană.”
      Nu există în legislație, dle senator, există în realitate! Poate pe unde umblați dvs, coborând din luxoasa limuzină, n-ați întâlnit cerșetori care să vă înconjoare, să interpeleze cu tupeu pe cei din jur, să strige și să devină de-a dreptul agasanți. Poate dvs, bine intenționat dar neinformat, dați cuvântului ”cerșetorie” sensul de dicționar, cel de a cere umil, sfios, abia perceptibil un ajutor de la cei mai avuți decât tine. Dar vă asigur eu că nu e cazul pentru etnia care ne face de rușine oriunde ajunge! Ei sunt departe de așa ceva, sunt un grup cu potențial infracțional ridicat, nivel de adaptare la normele civilizației moderne (spălat, angajat, înregistrat cu acte) foarte redus și reprezintă o problemă spinoasă chiar pentru țara lor de origine, darmite pentru străini!
      Așadar, faptul că Franța le-a dat posibilitatea să plece de bună voie și cu bani este demn de admirație, nu de condamnat! Eu personal (și mulți dintre cei care au avut de-a face cu paraziții ăștia în țară sau peste hotare) aș fi acționat mult mai dur… Putem să știm și noi, ca bieți alegători, ce anume a determinat brusca dvs luare de poziție pentru așa-zisa etnie nedreptățită?! Glasul sângelui sau ceva mai material?

PhotoDisappointment Magazine

      Scrisoare deschisă
      D-le Wallmen, am un respect deosebit pentru efortul proiectului dvs, singura revistă de foto din peisajul românesc (da, singura! Chip Foto-Video e orice, mai puțin revistă foto, Punctum e ceva pentru colecționari, iar alta națională.. nu știu). Am luat contact cu ea la cursul de foto al Școlii de Arte, unde am găsit o mulțime de numere vechi pe care le-am parcurs cu nesaț, începând să o cumpăr de anul trecut. Totuși, după ultimul număr (cel din iunie, cu poza măcelarului pe copertă), pot să vă spun că am renunțat, și nu din pricina reducerii salariului, ci din cea a reducerii nivelului, zic eu. De la bogăția de portofolii și interviuri cu fotografi, articole tematice, sfaturi și multe alte lucruri utile, ajungem la… poze din abator! Sincer, nu pot fi numite fotografii acelea, și sunt nu șocante, ci inacceptabile într-o revistă de foto, nici măcar în presa de scandal n-au ce căuta! Mă mir că nu e interzisă publicarea unor asemenea imagini, care n-au legatură nici cu arta, nici cu protestul împotriva torturii și uciderii animalelor! Sunt de acord că Ingrid și PETA pot fi sprijinite prin demersul fotografilor, dar mai mult transmite un câine cu privire blândă, un iepure drăgălaș, eu știu, animale care, prin frumusețea și inteligența lor, pot impresiona, decât imagini de la sacrificiul vitelor! Susțin și eu ideea lor, dar modul de exprimare artistic trebuie să rămână unul calofil! Părerea mea…
      Oricum, păcat, ați pierdut un cititor (și un abonament, cel al Secției de foto), poate nu înseamnă mult pentru dvs.. țineți-o tot așa, cu poze cu fete cu capul în WC pe post de nud-art, și cred că va fi bine. Mai ales că luni de zile revista nu se găsea nicăieri, trebuia comandată pe net și plătit transport.. Văd ca nr. pe septembrie are o copertă normală.. sper că nu veți mai repeta greșala, pentru vânzare măcar.
      Cu respect,

Nikon D7000

      Așa cum prevedeam acum o lună, Nikon a lansat de curând un urmaș și pentru D90 după cel al lui D3000. Spre deosebire de D90, nou-venitul însă are 3 zerouri în coadă, el purtând numele de D7000. Să fie aceasta o sugestie a faptului că clasa medie începe să devină mai accesibilă? Dar să vedem ce aduce nou: senzor de 16 MP, depășind chiar pe D3100, generatia a doua de Expeed, carcasă de aliaj izolată, slot dublu de card, ambele SD (în tendințele clasei profi) și un nou sistem AF cu 39 puncte. În plus, vizor 100% și viteză la rafală…
      La un preț de 1500$ în State (cu același obiectiv ca și D90, 18-105), bănuiesc că la noi va sări de 4000 RON, adică va depăși D90… Ar fi interesant el așa, dar cred că s-a mers prea departe pe formatul APS-C (DX) cu rezoluțiile, mult mai important ar fi să avem culori inteligent adaptate la context și zgomot redus în lumina scăzută, decît 21 MP sau cine știe unde se vor opri. Eu sper din toată inima ca aceste noi lansări să împingă în jos prețul la D5000, și chiar la D90, care va rămâne totuși peste 2000 RON, indiferent de scădere. Tocmai vin de la un eveniment unde am tras cu D40/18-55 VR și am fost foarte frustrat de viteza lentă de declanșare cu blitz și de sistemul de focus, situație repetată. Canon 1000D (e mai nou, știu) parcă era mai sprinten…
      Mult mai util mi se pare noul blitz, SB-700, pentru cei care nu-și permiteau nici măcar 800-le, dacă va avea un preț mai convenabil.
      Iată și clipul de prezentare:

Păpuși cu handicap?!

      Dacă n-ați aflat încă de geniala idee a Ministerului Educației, iat-o: în plină criză, când marea majoritate a părinților se întreabă dacă vor găsi bani pentru completarea ghiozdanului de început de an, specialiștii în educație vor să cumpere păpuși cu handicap pentru copiii de grădiniță. Da, ați citit bine, păpuși cu handicap (chiar de 6 tipuri, se zvonește)! Ați rămas blocați? Stați că nu e tot, pe lângă ele, vor să cumpere și păpuși reprezentând diferitele rase umane, pentru ca micuții să se obișnuiască mai devreme cu diversitatea și altruismul. Dacă n-ar fi vorba de România, ați putea crede că totul e doar o glumă proastă, deși 1 Aprilie e departe…
      Acuma spuneți voi, trăim o piesă de Eugen Ionescu și nu ne-am prins sau cei de la putere vor să inducă ideea că normalitatea e după chipul și asemănarea lor (handicapată)? Pentru că nu văd alt motiv să arunci sute de mii de euro pe monstruozități când sediile grădinițelor sunt absolut insuficiente, iar dotările, sub orice critică! Psihologic vorbind, ce-ar putea răspunde educatoarea unei întrebări de genul “doamna, de ce păpușa asta are doar o mânuță în timp ce noi avem două?” fără să devină penibilă cu fraze de tipul “știți, unii oameni așa se nasc sau devin în urma unor accidente, e ceva normal, trebuie să învățați să-i iubiți pe toți pentru că sunt egali șamd”?
      Sau am uitat eu și, mai nou, nu se mai descoperă părțile corpului în stilul “câte mânuțe avem noi? două! câte picioare avem noi? câte urechi? câte nări? câte…”? Și, orice s-ar spune, persoanele cu dizabilități congenitale reprezintă o minoritate, iar șansa ca una să fie prezentă într-o grupă de grădiniță e destul de mică… Așadar, sperăm ca mintea unui copil de 4-5 ani să fie capabilă să sesizeze diferențele și să înțeleagă conceptele de toleranță, acceptare, integrare – pe care nici maturii nu le prea stăpânesc, după cum se vede peste tot în jur? Sau e vorba pur și simplu de o altă afacere ticăloasă cu vreo firmă clientelară, menită să aducă profituri grase în buzunarele unor sus-puși, sfidând cu tupeu maxim pe toți ceilalți?!
      Încă o întrebare… ați auzit undeva de vreo firmă care produce păpuși cu handicap?! Mă rog, asiatice sau de culoare poate că există în comerțul românesc, dar cu handicap ați văzut undeva de vânzare? Și atunci, să înțelegem că vor cumpăra păpușile de la o firmă și vor plăti alta să le strice (ca să nu spun handicapeze, pentru că asta ar merita să pățească ministrul și cei care l-au numit)? Cum e vorba de câteva sute de mii de bucăți, o să aibă ceva de lucru oamenii, la rupt picioare, mâini, pocit fețe și mai știu eu ce le produce creativitatea bolnavă… De șuruburi plătite cu 100 RON bucata auzisem, și acum ne mirăm de ce vor să vândă CFR-ul falimentar pe nimic, dar asta e prea de tot! Eu propun să facem chetă și să donăm atât piticului handicapat cât și ministrului său un set de păpuși pedepsite pentru fiecare dintre cele 7 păcate… Cam ca în celebrul film. Sau să le luăm niște păpuși Voodoo, gratis, tuturor din țară, cu aspectul membrilor cabinetului, în frunte cu handicapatul de la Cotroceni. Ce ziceți, s-ar lăsa de idei din astea?!

PS: nu vreau să jignesc sub nici o formă persoanele cu dizabilități prin acest pamflet. Eu însumi fac parte dintre ele (chiar dacă e ceva ușor), așa că sper să înțelegeți corect mesajul.

Laptopul la control!

      Tot via Chip aflăm că ni se pregătește ceva (urât, bineînțeles). Și anume, controlul echipamentelor electronice la trecerea frontierelor! Dacă vă vine să credeți așa ceva! Da, se poate, imbecilitatea (sau interesul…) guvernanților internaționali este încă o dată în slujba rapacității insatisfiabile a corporațiilor, care vor să vadă dacă nu cumva transportăm materiale pirat pe discul de la laptop ori în memoria player-ului. Bine, că e ușor de legiferat și aproape imposibil de aplicat în practică e partea doua, dar judecând ideea în sine, mi se pare revoltător! Dacă până acum era nevoie de un mandat ca Miliția să-ți poată sparge ușa și lua harddisk-ul la analiză, iar mandatul se elibera (teoretic) în urma unor suspiciuni bine întemeiate, acum orice vameș va avea voie să se uite la ce ai prin memorie (HDD, flash, SSD & comp).
      De ce spuneam că e imposibil de aplicat?! Pentru că, dacă un player să zicem că ar mai putea fi analizat pe loc (deși e necesar un specialist plătit) în timp rezonabil, un laptop e aproape imposibil de cercetat! Să luăm cazul player-ului: dacă toate fișierele au falsă extensie? Va face cineva determinare de magic number?! Chiar presupunând prin absurd că ar face, ar fi extrem de simplă o inversare a biților și nici un soft de analiză n-ar mai ști ce e acolo… Și vorbesc deocamdată de un echipament fără inteligență! Care poate fi la fel de bine telefonul mobil, unele având cardul de memorie în spatele bateriei, necesită deci oprirea și dezasamblarea… se va proceda la așa ceva pentru fiecare pasager?! Nu mai vorbim de încălcarea intimității!
      Bun, dacă am văzut cum stă treaba la player-e, cred că pentru laptop/netbook e evident că se poate folosi orice tehnică de criptare (cu parolă, cheie fizică sau biometrică) și nici o analiză nu va mai fi posibilă… Nu spun că anumite agenții de peste ocean n-ar fi în stare să decripteze aproape orice, dar nu e cazul în vamă… Să zicem că s-ar ajunge la obligativitatea pasagerului de a prezenta cheia (deși, când e vorba de laptopuri de firmă cu date confidențiale în valoare de milioane de dolari, nu mai cred că e așa ușor). Dar cine spune că trebuie să fie întregul disc criptat?! Există partiții ascunse, criptare la nivel de dosar sau fișier, câte și mai câte… Așadar, dacă vom dori să traficăm date, nu legea lor ne va opri. Cel mult va tracasa oamenii cinstiți care-și văd de treabă, ca întotdeauna, în timp ce adevărații infractori vor scăpa neatinși. Nu-i așa că sună cunoscut?
      Despre cum va împiedica un calculator cu TPM pe propriul stăpân să stocheze ce dorește și să facă ce crede cu conținutul stocat discutăm altă dată…

Utilizatorul frustrat și merele de plastic

      După cum aflăm din Chip (via CNET) , compania condusă de fiul sirianului Jandali și-a găsit o nouă ocupație: vânătoarea de clienți îndrăzneți! Deși administrația a îmblânzit legea drepturilor de autor, permițând celor ce au telefonul limitat să eludeze restricțiile cu scopul de a instala și alte aplicații sau a folosi alt operator de servicii, compania fructată a amenințat cu pierderea garanției și posibile procese… Adică, dacă tot dai bani de un laptop pe un amărât de telefon cu fițe, de ce să nu plătești și un abonamaent exclusiv cu preț pe măsura jucăriei?! Sau, de ce să instalezi tu aplicații gratuite, poate chiar libere, când poți să cumperi din AppStore?! Astfel ei te protejează!
      Unde am mai auzit noi asta?! A, da, în orice campanie lansată de guvern sau alte corporații (ați sesizat plasarea în aceeași oală) cu scopul de a limita una sau alta dintre libertățile individuale! Când aplică o restricție, o justifică prin ”protecția utilizatorului”, ca și cum acesta ar fi handicapat și ar avea nevoie de ring de joacă împrejmuit, să nu cumva să scape dincolo. Eu, ca simplu cumpărător, mă simt pur și simplu jignit de o asemenea atitudine! Iar răspunsul imediat este boicotarea produselor în discuție, sau cel puțin așa ar fi logic. Dar turmele de consumatori care se înghesuie turmentați la cozi interminabile ori de câte ori Apple lansează câte o chestie scumpă și plină de erori nu se gândesc deloc la asta, din contră!
      De fapt, nu știu ce om normal la cap și-ar cumpăra iP*, chiar și dacă nu îl plătește cu banii proprii. Sunt nesimțit de scumpe, extrem de limitate dpdv al facilităților oferite, ridică o mulțime de probleme (inclusiv hardware, de acumulator…) și de o utilitate cel puțin îndoielnică. Dacă iPhone e orice altceva mai puțin un telefon practic, după umila mea părere nu-ți trebuie ecran tactil la iPod ca să asculți muzică sau să vezi un filmuleț, iar o tabletă care se laudă cu navigare web dar nu știe de Flash (și se lasă infectată de PDF) eu zic că nu merită luată în discuție… Concurența oferă în fiecare caz soluții mult mai convenabile din toate punctele de vedere, minus capitolul fițe (a se citi design). Pentru că prin asta au excelat întotdeauna cei din Cupertino, în rest la fiecare aspect pozitiv, au avut o mulțime de probleme.
      Eu personal am o experiență dezamăgitoare cu multe din produsele lor (și le folosesc de ceva ani), iar despre TimeCapsule și calculatoarele Mac voi detalia într-un articol separat. De asemenea, despre (in)utilitatea ecranului tactil.
      În particular, un dispozitiv pentru citit cărți electronice este pe prima poziție de mult timp în lista mea de dorințe, dar deocamdată nici un producător nu a venit cu o ofertă convingătoare pentru nivelul meu de venit și filosofia de viață. Pe scurt, acesta ar trebui să coste maxim 100 euro, să aibă ecran eInk (nu LCD, care consumă bateria în câteva ore), să suporte orice format de document – de la PDF și CHM, la RTF, DOC, TXT (și nu doar cele proprietare, vândute de producător) de pe stick sau card SD, să aibă o rezoluție decentă și retro-iluminare, iar diagonala ecranului să fie in jur de 9”. Capabilitatea de redare mp3 (muzică sau cărți audio) ar fi binevenită. Kindle ar fi o idee, deși prețul la 9,7” departe de ce visez eu, sper ca în câțiva ani cererea să împingă prețurile în jos suficient, iar lumea să citească mai mult și să stea pe site-urile de așa-zisă socializare mai puțin… Sincer, eu nu înțeleg de ce Asus, Acer sau Dell nu transformă carcasa unui netbook, integrând componentele în spatele ecranului și înlocuind tastaura cu un stylus. Cred că ar ieși un dispozitiv genial, la un preț absolut decent (sub 300 euro)!! Știu că există o versiune de eeePC cu ecran tactil rabatabil, dar nu asta vreau. Acela e prea scump pentru ce oferă, dar oricum mai convenabil decât iPad, funcționând cu Linux sau Windows, și orice aplicați uzuală. Deja se formează o piață a tabletelor, iată MSI sau Toshiba

      Fiecare are dreptul să fie fericit! Oare? Avem multe drepturi și puține sunt efectiv accesibile…. legile sunt pline de drepturi și lumea de nefericiți din cauza lor!

Urci din premiu în premiu?

      Ultima reclamă la o anumită marcă de bere este un exemplu tipic de comercialism dăunător… Să analizăm un pic scenariul: cineva spune că parcurge un traseu la munte și s-a rătăcit, iar interlocutorul îl sfătuiește să se uite sub capacele de bere… Halal indicație! Care e mesajul reclamei? Că la munte activitatea principală e desfăcutul sticlelor de bere (mai ales în traseu!), urmată eventual de aruncarea lor imediat după golire?! Că după câteva beri e normal să nu mai știi unde ești și nici dacă trebuie să urci sau să cobori, doar de-aia te-ai dus la munte? Mie mi se pare că toarnă gaz peste focul și așa umflat al nesimțirii turiștilor (mai ales a celor amatori de Bucegi), dându-le apă la moară să bea și să murdărească totul pe unde trec… Înțeleg că berea lor o fi cu apă de munte, că o da premii și că trebuie promovată campania, dar în nici un caz cu slognul “până la Sfinx urci din premiu în premiu”! Adică din bere în bere, eventual pe trei cărări? Așa ajungi la fund, nu la Sfinx… la fund de sticlă, la fund de prăpastie, având ca premiu cel mult vreo fractură… Am fost acum 3 ani în Bucegi si mi-a plăcut peisajul, deși sus e un fel de cârciumă, și sper că de-acum nu va deveni coș de flacoane!
      Așadar, sfatul meu e, dacă ținem neapărat să bem, s-o facem acasă, iar pe traseu să fim atenți și să ne bucurăm de cel mai mare premiu oferit tuturor fără tragere la sorți, frumusețea peisajului și mirajul Naturii! Iar la întoarcere ne putem răcori cu o bere, indiferent de marcă, dar întregi și sănătoși. Hai noroc!

Nikon D3100, mult zgomot pentru nimic

      Previzibil după recenta ieftinire a lui D3000 la 1600 RON, Nikon a lansat ieri un urmaș numit extrem de inspirat, cum altfel decât D3100. La prima vedere, ar trebui să concureze cu echivalentul de la Canon, 500D, și să se situeze undeva sub pragul seriei medii ce începe cu D90/550D. Ca preț recomandat, de 700$, într-adevăr o face, dar ca dotări consider că nu convinge deloc. Sper să apară și pentru D90 un urmaș…
      Să vedem ce aduce nou: senzor, procesor de imagine, filmare full HD, detecție facială îmbunătățită, și versiunea 2 a lui ViewNX. Asta pentru cel puțin 150$ în plus față de D3000, că D40 chiar trebuie considerat depășit, a fost un deschizător de drumuri, și-a încheiat misiunea onorabil… Ei bine, eu consider că abia de-acum devine D3000 un chilipir, și merită cu adevărat cumpărat! Adică nou venitul devansează în mod nejustificat D5000 ca preț, are o rezoluție mult prea mare pentru aceeași dimensiune a senzorului DX și rămâne tot în clasa amatorilor pasionați, dar periculos de apropiat de D90, care îl depășește evident ca performanțe. Un fel de ridicare a prețului pe categoria DSLR începător, cu justificare pur comercială, numerică (rezoluție mai mare, procesor nou). Mai mulți pixeli decât însuși D3S, se pare că marketingul de criză le-a luat mințile celor de la Nikon, care n-au băgat de seamă lecția lui G11, care a revenit la 10 MP după ce G10 aducea nu mai puțin de 14 MP pe sfertul de unghie al senzorului de săpunieră cu pretenții (divagând un pic, n-am înțeles niciodată ținta seriei G prin prețul absolut nesimțit pentru o compactă, chiar dacă superioară, apropiat de DSLR-urile ieftine, și mult în urma lor ca performanțe). Așadar, ecranul rabatabil rămâne atuul exclusiv al lui D5000, ca și bracketing-ul expunerii, dar prețul urcă la cer… Sau oamenii nu s-au plâns destul de lipsa lor la D3k? Să vedem o prezentare a câtorva obiective montate la el:

      Ce să înțelegem? Că DSLR-ul devine accesoriu la modă, dă bine să ai așa ceva la gât când te plimbi cu prințesa la mall, așadar trebuie să avem Sucker Mode perfecționat și preț cu care să te poți lăuda, chiar dacă zgomotul de imagine e crescut? Or fi încurcat soiul de ciuperci la pizza cei din departamentul lor de marketing? Voi ce credeți?

Vive la France!

      Astăzi frații noștri își sărbătoresc ziua națională, și le urez tuturor celor ce iubesc Franța și simt franțuzește La mulți ani și să iasă cu bine din criza ce-i încearcă și pe ei!
      Eu sunt român și o spun cu mândrie, dar în Franța m-am simțit acasă, m-am simțit primit cu prietenie și încredere în capacitatea de a realiza ce mi-am propus, așa că port un respect și o admirație deosebită acestei țări. Dacă ar fi să aleg o altă patrie, Franța ar fi pe primul loc.
      En France, on est toujours chez soi!

Sondaj

CISCO pentru shopping?

      Dacă aţi crezut că CISCO e o companie serioasă ale cărei produse sunt doar pentru admini scrobiţi din medii industriale solicitante, ei bine, think again. Se pare că tehnologiile lor se vor integra în viaţa de zi cu zi şi vor schimba modul în care interacţionăm cu tehnologia.
      Seamănă un pic cu Project Natal? Sigur că da.. şi totuşi..

      Sunt două mari atribute ce definesc tinereţea: sportul şi dragostea. Dacă nu iubeşti la vreme sau nu practici un sport când trebuie, degeaba ai irosit cei mai frumoşi ani.. se cheamă că n-ai fost niciodată tânăr.

Meniuri clasice în Office 2010

      Mulţi dintre utilizatorii de Office 2007 au dat înapoi din cauza noului concept de utilizare numit Ribbon. Acesta afişează butoane grupate pe categorii, dar poate fi derutant atât pentru nou-veniţi cât şi pentru cei cu ore bune de Office la activ. La scurt timp au apărut aplicaţii comerciale ce aduceau înapoi meniurile cu care eram obişnuiţi, dar pe bani. Şi cum nimănui nu-i place să plătească dacă nu are profit, nişte elveţieni au scos o variantă free pentru uzul particular. Funcţionează şi cu versiunea 2010, adaugă un nou tab numit Menu unde veţi regăsi ceea ce ştiaţi. Mai mult, suportă şi limbi străine, din păcate nu şi româna. Nu-i aşa că merită ubit acest soft?
      Poate fi descărcat de aici.

      Animalele simt mai mult decât pot spune, oamenii prea des spun mai multe decat pot să simtă..

Parodii la noi tehnologii

      Dacă ați rămas impresionați de Microsoft Surface (2) și vă doriți una, priviți asta cu atenție:

      Și dacă viziunea Office Labs v-a lăsat uimiți, ei bine.. iată:

Windoze goes multiuser (at last)

      După ani de zile în care UNIX-ul şi derivatele sale au avut capabilităţi multi-utilizator, iată că într-un final apoteotic a ajuns ideea asta până hăt-departe în Redmond şi au scos băieţii lui Gates o versiune de Win care acceptă mai mulţi utilizatori conectaţi simultan, cu sesiuni independente şi posibilitate de salvare a sesiunii şi reluarea ei de la oricare alt terminal. Adică… ne întoarcem la epoca time-sharing dar cu interfaţă Aero. Pentru că asta este de fapt proaspăt lansatul Windows Multi-Point Server 2010.
      Cum se întoarce moda… atâţia ani am dorit să avem propriul calculator, acum partajăm unul singur din diverse motive. Ideea ar fi minunată dacă ar folosi cablul de reţea în locul celui USB, foarte limitat ca distanţă. Astfel, eşti obligat să pui serverul pe aceeaşi masă (rotundă) cu terminalele… iar cavalerii sunt obligaţi să aibă monitoare USB, nu foarte accesibile şi ieftine. Bineînţeles, serverul trebuie să aibă capacitatea de a susţine un număr de 6-8 sesiuni paralele, ceea ce implică o platformă hardware cu multă memorie şi un procesor pe măsură. În rest, nimic nou, conturi aveam deja în Windows de la versiunea 3.11, profile separate şi documente partajate de la Win 2000…

La mulți ani, române!

      Au trecut mai bine de șase luni de la data ultimului articol. N-am dispărut, n-am pățit nimc, doar că mi-a lipsit energia de a scrie, am adunat material destul în notițe, să vedem când voi găsi timpul să-l pun aici.
      Dacă anul trecut scriam de departe, anul acesta am fost aici in țară, martor direct la tot circul electoral, scârbit total de bătaia asta de joc colorată țipător… Dacă anul trecut speram că le-au ajuns 20 de ani să fure, să mintă, să își bată joc de alegători și de ce-a mai rămas întreg, acum am convingerea fermă că nu poate fi vorba de o schimbare profundă prea curând, și prin asta înțeleg câteva zeci de ani buni de-acum încolo… Nici UE și nici Țepeș însuși, dacă ar candida, n-ar avea nici o șansă, pentru că nu putem vorbi de un posibil președinte salvator sau de corupția exclusiv a clasei politice ca fiind cauzele situației în care se află țara! Vorbim de un procent însemnat de persoane a căror mentalitate lasă de dorit, de un sistem în care a pătruns cumva filosofia furtului în cele mai adânci colțuri, de o lipsă totală de dorință de evoluție! În cazul în care nici măcar tinerii nu se mai gândesc la progres prin muncă susținută, valoare reală și respect pentru lege și mediu, nu mai putem spera nimic. Când visele lor roiesc în jurul tunurilor și afacerilor dubioase care să le aducă profituri urașe pe loc, fără efort, când a ajuns să li se pară normal să dea șpagă pentru a promova examene, a scăpa de amenzi sau a obține ceva la care nu au dreptul, ce să mai ceri politicienilor? Tinerii care au ajuns în politică sunt asemenea tinerilor lupi din haită care așteaptă căderea bătrânilor lideri pentru a putea să apuce ei o parte mai mare din pradă… N-au ajuns acolo pe criterii valorice, și nu se gândesc decât cum să devină și ei cel puțin la fel de bogați ca și decanii de vârstă, cât mai repede posibil.
      Încă din studenție se văd diferențele, persoanele feminine tinzând să se orienteze către cei cu bani, idolul lor nedeclarat fiind Monica Columbeanu, iar băieții nu vor decât afaceri sau măcar un serviciu, petreceri de prost-gust, totul în direcția sclaviei pe care le-o pregătesc cu atâta artă cei de la putere, și ale cărei lanțuri li se par deocamdată frâie ale puterii și libertății. Dacă nu se vor trezi generațiile ce vin, dacă nu vor lăsa pe planul 2 televizorul, mâncarea de plastic și jocurile care-i tembelizează, dacă nu vor reuși să evite tentațiile Internetului, luând ce e mai bun din Rețea pentru a-și completa cultura, va fi prăpăd. Specialiștii buni vor emigra în masă, mai mult ca până acum, iar ce va rămâne aici va fi drojdia, care va inunda toate sectoarele economice, de la învățământ la aparatul de stat. Ce copii vor forma cei care au trecut prin facultate fără să dea pe-acolo, ce motivație vor mai avea profesorii plătiți cu 200 euro/lună să explice ceva elevilor care vin la școală cu mașina personală, numai Marele Arhitect ar putea ști.
      Criza ce a lovit economiile mondiale în ultimul an a filtrat mult din numărul bugetarilor ce suprasaturau organigramele cu salarii nesimțite, a dat un avertisment sever conducătorilor de companii, impunând restricții de personal și o regândire a strategiilor pe termen mediu și lung, a scuturat din temelii visul creditelor și averilor imobiliare. În urma ei, după ce va trece și 2010 mai greu decât anul în curs, vor rămâne doar cei puternici, să sperăm că și cu lecția învățată. Dificultatea găsirii unui loc de muncă, fragilitatea noilor investiții și fluctuațiile de curs valutar ar trebui să pună serios pe gânduri pe cei ce încă glumesc cu viața, aflați pe băncile facultăților. Împrumuturile pe care ni le-au lăsat moștenire iresponsabilii de la putere vor apăsa greu pe umerii tuturor celor ce suntem la început de carieră în perioada asta, pentru că noi vom suferi sub povara anilor de plătit la casă, noi vom avea de înfruntat riscul pierderii serviciului și al creşterii taxelor… Nu din buzunarul celor bogați se vor plăti datoriile țării, nu din averile lor vom construi infrastructura de drumuri necesară unei dezvoltări economice durabile. Dar e mai uor să râdem, să ieșim la un mic și-o bere – că doar e liber azi – și ce-o fi, o fi, ne desurcaăm noi cumva. Nu?
      La mulți ani tuturor românilor și… aș fi vrut să spun “Să votați bine!”, dar nu mai contează ce votați, nu de-acolo putem spera să fie mai bine…

Cum va arăta biroul în 2019

      Dacă lumea va scăpa de apocalipsa din 2012 (asta în cazul în care va ieşi din criză), băieţii rămaşi în urma lui Gates ne pregătesc ceva pentru birourile viitorului, ne pregătesc un nou concept de interacţiune cu tehnologia, bazat pe ecrane tactile şi flexibile, pe suprafeţe inteligente şi tot mai multă naturaleţe şi interconectare. Nu va trebui să mai învăţăm noi comenzi, aparatele se vor adapta la ceea ce ştim deja..
      Un vis frumos, în care deocamdată nu se spune nimic despre securitate, dar arată suficient de tentant încât să ne facă să ni-l dorim materializat..

Pentru cine bat clopotele?

      Mă întreb și eu alături de Hemingway… Priviți, mărețe umbre.. pentru martirii Brâncoveni cinstiți de calendar astăzi, pentru Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru Mihai Viteazul, pentru Mircea, voievod si domn, pentru Iancu de Hunedoara și cei ce-au căzut pe câmpurile de bătaie întru apărarea patriei, după cum spune statuia.
      Din păcate, clopote bat și pentru cei ce-au dus făclia muzicii de calitate, plecați dintre noi săptămâna asta…
      Am marea bucurie de a ura un călduros La mulți ani prințesei de Mangop a folkului românesc, doamna Maria Gheorghiu, o rază de lumină pură ce mai salvează din tristețea acestor vești din ultima perioadă!

Ramas bun, Florin Bogardo!

      Pentru cel ce-a dăruit anilor de liceu, tinereții de atunci și de acum cântecul cu trandafiri, învățându-ne să-i iubim și să iubim frumos și cald, un pios omagiu astăzi, la despărțire, din partea celor ce mai sunt liceeni, indiferent de vârstă..
      Fie ca Marele Arhitect să-i primească pe el și pe Tatiana, și, citând o trupă celebră din generația lor, thank you for the music!

A murit Tatiana…

  Ieri, după mult timp, am simțit dorința subită de a o asculta pe Tatiana Stepa și am căutat Copacii fără pădure, poate cea mai cunoscută melodie din bogatul său repertoriu. Vocea caldă a umplut încăperea, încălzind sufletul, iar amintirile nopților din liceu, când ascultam Cenaclul transmis de Tele7 la căști, cu degetul pe butonul roșu al casetofonului, mi-au revenit în minte… Nopți de veghe cu parfum de folk, caseta fâșâia domol, iar comorile se adunau cuminți, una după alta, pe bandă… Din păcate, după o lungă luptă cu boala, Tatiana s-a stins, lăsând în urmă doar înregistrările.
  Cei ce-au iubit-o plâng cântecul ce i-a însoțit în nopțile de muncă, plâng pe cea ce a plecat dintre noi prea tânără, și se roagă Marelui Arhitect să o primească, să-i dea odihnă sufletului său minunat, și să-l aibă în pază pe fiul ce-i rămâne în urmă…
  Nimic n-o va putea înlocui în inimile noastre pe Ea, floare de mină venită pe scena Cenaclului cu un an înainte să apar eu pe lume, interzisă o dată cu el, colaboratoare a soților Vulpescu (tocmai am terminat “Arta conversației“, pe care dna Ileana ar putea s-o dedice, post mortem, Tatianei). O mai puteți asculta pe Radio3 și pe site-urile de clip-uri.

SysAdmin Day

      În fiecare an, ultima zi a lui Cuptor ar trebui sa ne ducă cu gândul la umbrele ce veghează zi și noapte (mai ales!) ca Rețeaua să funcționeze. Din păcate, nici măcar nu le cunoaștem, darmite să le dăm un mail de mulțumire că un an întreg au fost acolo pentru noi, ne amintim doar când ceva pică…
      Astăzi e sărbătoare. Și o cinstim prin muncă.
      root@server#_

Joaca fără controller

      Cred că toţi aţi auzit măcar, dacă nu şi văzut sau folosit, de conceptul (pe atunci) revoluţionar al celor de la Nintendo: Wii! Wii înseamnă pasul următor după 30 de ani de jucat apăsând frenetic butoane pe un controller, fie el şi wireless. Însemna interacţiune directă, implicare de înalt nivel in joc, TU erai cel care lovea mingea sau controla maşina în cursă. Dar n-a fost destul.
      Când toţi credeau că mai mult nu se poate, a venit răspunsul din Redmond, năucitor, la conferinţa E3 din această vară. Se numeşte Project Natal. Lasă controller-ul. TU esti controller. Totul depinde de tine acum.
Hate to say it, but they did it again. On XBOX 360.
De acum, sperăm că gamer-ii vor avea condiţie fizică ceva mai bună

PS: nu, nu m-a plătit M$ să scriu despre ei. Dar de data asta chiar merită.

.

    Toate server-ele lumii nu fac cât un zâmbet luminos, nici un Linux ştiut la ultimul şurub n-are căldura şi farmecul unei strângeri de mână.. Du-te la Ea şi lasă fierătăniile în grija celor ce nu mai au altceva..
[Învăţăturile Adminului către ucenicul său]

    Dacă ai timp să suferi din dragoste, înseamnă că nu munceşti destul.

Windows 7 Official Beta

    Vrând să vadă câte huiduieli primesc testeze piaţa înainte de lansare, băieţii lui Balmer au lansat la apă şi versiunea oficială (că pe torrente era de mult) a beta-ului de Windoze 7. Dar, de zgârciţi ce sunt, au o infrastructură aşa neinspirat dimensionată că au fost nevoiţi să nu mai permită descărcarea datorită numărului prea mare de cereri, care le-a paralizat server-ele. Şi ei cred că aşa conving lumea că pot scala după necesităţi când vor lansa platforma Azure? Cine va avea încredere să le lase datele pe mână şi să piardă accesul la ele? Dacă aveţi noroc, s-ar putea să reuşiţi să o luaţi, blogul oficial zicând că şi-au revenit. Eu mă chinui de 3 zile.

Win 7 leaked on BitTorrent

      Dacă atunci când a apărut XP-ul (și am strâns bani trei luni pentru încă 128 MB SDR) aș fi avut net și torente, aș fi sărit pe el. După ce renunțasem la 98-ul prietenos, dar total lipsit de robustețe, pentru un 2k stabil și modern (Me era o glumă proastă), XP cu a sa interfață venea ca o gură de aer proaspăt.
      Deși Luna pe 256 MB mergea greu și am eliminat-o, impresia bună după 7 ani de utilizare intensă (inclusiv ca server) despre el s-a păstrat. Între timp, după 3 Service Packs, Redmond a zis “cu ce să le mai dăm ăstora peste cap sistemele?” și a scos Vista. Uriaș față de XP, greoi cât cuprinde, incompatibil și problematic, dotat cu DRM, UAC și Bitlocker, plus alte minuni de-astea, numai bun de business. Însă, niște băieți isteți au venit cu BricoPack Vista Inspirat și lumea a fost fericită mai departe cu XP-ul.
      Văzând că nu prinde și că nu ai nici un motiv evident de a trece la el, ce-au zis oamenii? Păi o să flămânzim dacă nu vindem ceva la ăia care preferă Ubuntu lui Vista.. așa că au scos al 7-lea păcat capital. Prima chestie: ce aduce nou față de Vista? de ce l-aș vrea pe hardul meu? Să vedem cu ce se laudă: WMP și IE – oricum nu le folosea nimeni, Photo-nu-știu-ce, identic și la fel, nu l-am pornit niciodată.. buteaza în 20 de sec – așa și? îi ia încă 20 să dea Unknown error când pornești Nero? Are logo de boot drăguț – ok, bilă albă
      Taskbar-ul arată mai bine în Vista, nu mai zic de lipsa lui Quick launch. Chestia cu glass panels… sa vă arăt Desktop Hedron? open source, of course. Sidebar? prima chestie pe care o închideam. CPanel, e de fiecare dată, din ce în ce mai ciudat, cauți 10 min. până descoperi ce știai. Da, are new icons, how cool.
      Sistemul My Documents și subordonatele? Mă feresc de ele ca de foc oricum, nu țin date pe partiția sistem. Cu ce ma încălzesc Indexing service (pe care îl dezactivez mereu din cauza lăcomiei de resurse) și “task-oriented search”? Eu vreau să știu unde-mi sunt fișierele fizice, nu-s aiurit să vreau Documente ca wrapper de găsit pt orice .doc de pe hard..
      Citez: “My take on this is a bit more nuanced. Clearly, Windows 7 is to Windows Vista as was Windows XP to Windows 2000″ – asa, și? Dacă nu sufeream Vista, e clar cât de repede voi folosi 7… dacă ei îmi dau un motiv serios (nu că nu-l mai supportăm de la anul!) să trec la 7… a, are .NET integrat? bravo lui, dar puteam să-l pun și eu foarte usor. Doar pentru asta să mănânce 1G în idle mode?! Aha, are chestia aia rotundă…
      Ăștia cred că e de ajuns să scrii Aero ca lumea să renunțe la Aqua?! Dacă vor design de interfețe, cu tot WPF-ul lor, să ia lecții de la Apple. De ani buni MacOS X și Aqua-style sunt cea mai frumoasă expresie de design pe care o știu.
      Experiența cu instalarea lui 2008 Server m-a dezamăgit profund. Pe lângă faptul că a durat 2 zile de “do not shut down, windoze is installing and will restart automagically”, și după ce a apărut tot aiurea mergea… nici măcar Manage your server nu se compară cu 2003.
      Dacă așa văd ei lucrurile, cred că vor mai trece 10 ani până când 2003 va fi scos de pe piață. Părerea mea.
      Citez iară: “So now they’re part of the Windows Live suite, which has been renamed to Windows Live Essentials. Windows 7 is the core PC platform and Windows Live offers rich applications and online services”. Bună idee, de ce să zic, ca și Win Core Server. Dar oricum aveam nlite și scoteam Win Messenger și alte trăznăi din XP…
      Pe total, cam slăbuss. Ce n-a reușit Vista, mă îndoiesc că va reuși 7. Dar, să sperăm totuși…
      La final, ceva mai special: http://real-desktop.de/

Update (3 nov. 2011): La aproape 3 ani de la acest post, folosesc Win 7 Pro SP1 și sunt tare mulțumit de el. L-am instalat pentru că laptopul primit avea 4G iar XP x64 nu mă tenta, și între timp dezvoltatorii de aplicații au scos versiuni mature și stabile, iar sistemul de operare conlucrează eficient cu ele. Acum, când văd XP-ul pe un sistem mai vechi, mi se pare atât de prăfuit, ca și cum ar fi antic!

      Atunci când 2 fluxuri diferite de pachete se întrec să te inunde, chiar că ai dat de buculuc. (Steve Gibson, Security NOW, about DR-DOS).
      Morala: dacă vezi că nu mai poți repara ceea ce ai stricat, ar fi bine să te retragi înainte să rănesti mai rău…

Un Crăciun cald!

    Să aveţi sărbători frumoase, fie ca lumina de la Bethleem să vă umple sufletul şi să aveţi parte numai de bucurie, alături de cei dragi! La mulţi ani!

IE, safer than ever?!

    Asta este pretenţia lor, cel puţin. Şi se mai laudă că ar fi băieţi ascultători, deşi eu le-am zis de mult să ofere Firefox în serviciul de actualizări automate..
    Cât de bine ne-au ascultat ne spune BBC ieri.
    Safer and more secure than ever, dar 10k de site-uri infectate.. hmm, pretty good safety, isn’t it?

PS: îmi place poziţia oficială:
“I cannot recommend people switch due to this one flaw,” said John Curran, head of Microsoft UK’s Windows group.

Update: Se pare că băieţii au luat-o în serios şi au dat drumul unui update.

My kind’a guy

    Deşi folosesc Ubuntu de ceva timp, nu auzisem de Linux cu aromă de kiwi şi ştiam doar de mai vechiul proiect al TFM Grup, un fel de Fedora mai nesuferit (BTW, dacă tot vreţi neapărat ceva RedHat, CentOS vă aşteaptă) şi de Nimblex. Dar un băiat a contribuit şi benefic la imaginea externă a domeniului .ro, punând pe picioare acest proiect. Personal, consider că engleza este ceva absolut necesar în IT dincolo de primii paşi, nici Windoze n-a fost localizat până la versiunea XP, dar asta nu ştirbeşte cu nimic meritul iubitorului de libertate. Kudos, man!

Eu rămân ce-am fost, romantic şi de Crăciun

    Postul preferat de radio s-a reinventat.. şi a adus o surpriză pentru iubitorii de muzică bună care nu au provizia de colinde mereu cu ei. Aici găsiţi Romantic Christmas, dedicat celor ce vor ceva special, de sezon. Să ascultaţi bine!

      Question: Hi, I’d like to stress some of our links. Does anyone know a free traffic generator ?
      Answer: Unptached Windows box. Wait 24 hours.
  by imacandi.net

Python 3 şi IronPython 2

    Pe 3 decembrie cei de la fundaţie au lansat versiunea 3 a limbajului Python, iar pe 10 răspunde şi concurenţa, aruncând în joc cea de-a doua încercare de IronPython.
    Pentru cei care nu ştiu despre ce e vorba, Python este un limbaj liber puternic şi flexibil, orientat obiect, preferat Perl-ului pentru aplicaţiile mai complexe. Deşi interpretat, rămâne performant şi oferă facilităţi de prelucrare a textelor cu expresii regulate complexe, acces facil la reţea şi suport multi-platformă. Este prietenos cu începătorii ca Visual Basic (nu cere declararea variabilelor, permite crearea facilă de interfeţe grafice, are sintaxă simplă), păstrează totuşi puternica integrare cu funcţiile de sistem Linux ca şi Perl, are suport pentru lambda-expresii şi iteratori ca C#, este portabil ca Java şi este apropiat de C ca stil, dar e special prin uşurinţa cu care poţi face lucruri care cer foarte mult efort în alte limbaje.. este iubit de hackeri, care îşi pot construi astfel arme eficiente de atac, susţine platforme web complexe (Thawte şi chiar Google) şi lucrează natural cu bazele de date.. beneficiază de o colecţie enormă de biblioteci care ajută dezvoltatorul să construiască rapid aplicaţii din cele mai diverse.

      Viața e frumoasă până-o-ncasezi, iubirea e frumoasă până se termină, așa că trăiește și iubește, apoi… ia-o de la cap!

      Se pare că oamenii se tem mai mult de cineva rău de gură decât de niște ticăloși zâmbitori care mint cu nerușinare în timp ce se gândesc doar cum să fure mai mult! (Comentarii politice)

      Cele mai minunate lucruri pe care le poți avea în viață nu se pot cumpăra cu bani – iată un mare adevăr!

La mulţi ani, România!

    Astăzi se împlinesc 90 de ani de la un eveniment care a înflăcărat atunci o mare de oameni şi a dat speranţe unui popor care suferise multe. Aproape un veac a trecut, timp în care s-a pierdut mare parte din entuziasmul ce cuprinsese pe cei adunaţi la Alba Iulia. Nici idelaurile paşoptiste de Dreptate şi Frăţie, nici pohta lui Mihai Voievod, nici măcar măsurile lui Cuza n-au rămas. Astăzi, lumea vorbeşte cu dispreţ despre valorile naţionale, corupţia a deăşit orice limită iar emigrarea începe să devină ceva obişnuit pentru tinerii de valoare. Totuşi, aşa cum este, e ţara noastră şi chiar trăim în ea. Tuturor celor ce se mai simt români, fie că sunt sau nu acasă, le urez din toată inima La mulţi ani şi le doresc să se bucure la maxim de ceea ce frumos în viaţa lor, să creadă şi să facă tot posibilul pentru a îmbunătăţi situaţia din jurul lor, să aibă parte de împliniri şi cât de multă fericire se poate!
    Anul acesta îmi propusesem să merg acolo unde Vasile Goldiş citise Rezoluţia Unirii, dar uite că iar n-a fost posibil. Sper să fi mers alţii şi să se fi bucurat, în loc să trăiască viaţa prin televizor..

    Interacţiunea cu persoanele feminine nu e aşa de dificilă, trebuie doar să înveţi limbajul lor de programare. Cu ceva timp şi răbdare, poţi face chiar reverse engineering asupra protocolului de comunicaţie..

    Dacă faţă de o persoană pe care o consideri prietenă simţi tema de a o îmbrăţişa când o reîntâlneşti după ceva vreme, sau lucrurile importante din viaţa ei ajungi să le afli la ceva timp după ce s-au consumat, de la altcineva, poate ar fi bine să te gândeşti mai bine asupra esenţei acelei relaţii.. valabil şi în cazul în care ceea ce vă diferenţiază (gusturi, filosofie) e mai pregnant decât ceea ce vă e comun..

Freetard?!

    Ştiu că vă întrebaţi ce e ăla. Până adineauri, asemenea lui monsieur Jourdain, eram unul fără a şti despre ce e vorba. Ei bine, în dicţionarul fanilor lui Gates, termenul ăsta desemnează un tip care evită concursurile de programare şi informatica teoretică, e iubitor de Linux (şi software liber, în general), e împotriva globalizării şi a multinaţionalelor, lucrează ca sysadmin şi vorbeşte despre obscenităţi ca Ubuntu..
    Un terminat, ce să mai, unul pe care corporaţia l-ar vrea dispărut ca specie dar, din nefericire pentru ei, nu prea au noroc să li se întâmple asta. Din contră, Ubuntu câştigă adepţi noi în fiecare zi.
    Ce să zică cineva care, angajat fiind, devine şi (fooarte mic) acţionar la respectiva companie? Când câştigă pe an cât 100 de profesori? Bravo lui, e deştept, tot respectul. Dacă acolo vede el libertatea..

Vânt de criză

    Vă daţi seama cât de gravă e criza dacă şi la Google a ajuns să bată Vântu?! Oricum, au operat şi ei concedieri discrete, mai ales că au un număr destul de mare de angajaţi pe care îi tot mută de colo-colo ca să îi poată declara temporari şi să nu le plătească toate drepturile.. aceştia vor fi primii care vor pleca. E şi normal, compania trăieşte în principal din publicitate, iar aceasta din bugetele clienţilor. Dacă scad profiturile, vor scădea şi cheltuielile de reclamă. Nici Yahoo! se pare că nu stă prea bine. Acum se oferă doar jumătate din sumă pentru motorul de căutare. Mie mi se pare mult mai preţioasă baza de utilizatori.. Oare vom rămâne fără căsuţa favorită de poştă electronică?!
    Sun e în cădere liberă, outsourcing-ul va fi şi el afectat (spunea Radu Georgescu).. nici măcar spammer-ii n-o duc prea bine.
    Totuşi, aşa cum spuneam, netbook-urile iau avânt. Bineînţeles că preţurile încă sunt nesimţite (în 3 luni de abonament dai cât ai dat pe el), dar sunt de urmărit, peste un an-doi cred că vor fi oferte accesibile. Eu abia aştept unul, e grozav să poţi citi o carte în tren/metrou/autobuz, să poţi vedea eventual un clip sau o emisiune scurtă în pauzele de lucru, să poţi citi şi răspunde la mail în timp ce eşti blocat în trafic (bucureştenii ştiu asta din experienţă).. vitezele de 7M sunt pur şi simplu marketing agresiv, doar nu descarci filme în tren! Nu mai vorbesc de zona de acoperire 3G+. Dacă ar fi costat 99 euro cu abonament lunar de 10 euro, pe 2 ani, era ceva imbatabil. Dar orice chestie nouă e scumpă când apare. Fiind uşor de luat oriunde, pariez că o să vedem curând în Mall sau la cafenea mesele pline de fitzoşi cu jucării din astea. Gata, iPhone s-a fumat, acum deja trecem mai departe? Neah, e prea complicat de utilizat un computer pentru Ratatouille, iPhone nici măcar nu mai are butoane.. şi e ultimul răcnet. Răcnet de manele.
    Update: Există şi Google pentru cocalari. Aflat de la Katmai.

    De departe cel mai bun prieten al sysadmin-ului, singuratic sau nu, este laptopul de 12 inch! Daca e și Dell, cu atât mai bine. Am zis.

    Poţi avea o relaţie minunată cu oamenii în general (şi cu persoanele feminine în special) de-abia din momentul în care nu mai aştepţi nimic de la nimeni.. în plus, asta te scuteşte şi de dezamăgiri.

Treabă românească

    Adineauri am vrut, din curiozitate, să intru pe pagina Senatului. Ce credeţi că am primit?! No IE, no access! De ce? Păi, citez:
    Ne cerem scuze pentru eventualele neplaceri generate utlizatorilor unor browsere de internet.
In acest moment se lucreaza la compatibilizarea site-ului cu alte browsere de internet.
    Apoi, sunt invitat să descarc IE sau o clonă adaptată pentru Unix-like. Scurt: WTF?!!? Adică, cine n-are IE, să plece! Noi, bugetivorii de lux, nu putem sa folosim un CMS liber, nu putem nici măcar să facem ceva de cine ştie câţi ani, ca să poată şi amărâţii utilizatori de Firefox/Epiphany/Opera pe Linux (cazul meu) să vadă site-ul.. pe banii statului, Windoze rulează!
  Merge totuşi în Chrome emulat, dar adminii Senatului n-au auzit de rescrierea adresei aşa că, dacă scrieţi doar senat.ro, crapă (bine, fiind beta şi rulat în Wine..).

    Cum poţi să vrei să iubeşti un om, dacă nu eşti compatibil nici măcar cu muzica ce-i încălzeşte lui sufletul?

Visul american…

    e să câştigi o căruţă de bani pe de-a moaca? Dacă eşti suficient de moacă, pentru tine este. Ştiţi cum se zice, există proşti, foarte proşti şi ame.. da, aţi ghicit.
    Nu se poate să aibă cineva căsuţă poştală electronică şi să nu fi primit măcar o dată un mesaj de tip escrocherie nigeriană. Ştiţi despre ce e vorba, vi se promite că, în schimbul unor mici taxe de transfer, veţi primi jumătate din averea lui Gates dacă ajutaţi o văduvă de fost mare afacerist s-o recupereze. Ce faceţi cu asemenea misivă? Dacă nu daţi “Mark as spam”, aţi greşit răspunsul. Dacă le trimiteţi şi bani, deja mă întreb ce mai căutaţi la mine pe blog. Dar o femeie a făcut-o. Cred că, dacă nu era ameninţată cu închisoarea, era în stare să-şi amaneteze şi copii. Ştiu că nu e permis să le laşi proştilor banii în buzunar, că aşa sunt răzbunate faptele comise de soldaţii “eliberatori” în ţările lumii a 3-a.. Dar nu mă pot abţine să nu râd în hohote!
    Eu am aflat-o de la Marele Han, el cine ştie de pe unde..
    Update: Încă un caz, de data asta povesteşte Katmai.

    De ce sunt toţi analfabeţii cu bani obsedaţi de SUV-uri? Simplu, când a trebuit să înveţe tabla înmulţirii n-au fost capabili să treacă dincolo de 4×4, acum scriu şi pe maşină, să nu uite ..

    Dacă privim dezamăgirea ca pe ceva negativ, asta înseamnă că opusul, amăgirea, este ceea ce dorim să trăim?

    Dacă spui că oamenii au nevoie şi de oameni, dar în primul rând de Dumnezeu, şi totuşi simţi frig în sufletul tău, înseamnă că nu eşti suficient de aproape de cel puţin una dintre cele două..

Hacker != hoţ

    Face vâlvă zilele acestea povestea “micului hacker” român, celebru atât prin reuşita sa strălucită la examenul de admitere în facultate, dar mai ales prin infracţiunea de care este acuzat de Poliţia italiană.
    Trecând peste amănuntul că românii nu pot ajunge celebri în Italia decât ca infractori, fie ei şi deştepţi, nu pot să nu remarc faptul că totul e mult zgomot pentru nimic.. un puştan cu cap, dar fără minte, s-a gândit că, dacă tot fură toţi pe net şi devin bogaţi celebri, de ce să nu-şi facă şi el bani de puşculiţă printr-o tentativă phishing, care apoi a eşuat?!
    Păcat.. asemenea isprăvi au unul şi acelaşi sfârşit, mai devreme sau mai târziu.. numai că merită să încerci una doar când ştii bine că nu eşti în stare să faci altceva mai grozav în viaţă, nu când te duce capul la medalii de olimpiadă.. cumva, nu-l acuz pe el atât de tare, sunt atâţia mafioţi cretini în jur, etalându-şi cu dispreţ luxul de furat..
    Banii tentează, mai ales la vârsta mică, combinând cu lipsa de supraveghere din partea părinţilor.. ajungi pe pagina 1. A avut noroc cu carul, în situaţia în care e s-ar putea s-o scoată la vopsea destul de uşor, dar putea să-şi facă praf orice şansă de carieră, şi nu numai în IT.. merită? chiar spera că va putea rămâne cu banii?!
    Nu vreau să creadă cineva că am ceva cu el din invidie, sau că nu ştiu cu ce se mănâncă ce face el. Pot spune că sunt pasionat de securitate informatică de ceva ani (nu numai web-related) şi că fac cercetare în domeniu, dar n-aş îndrăzni să mă numesc hacker.. până acolo e mult. Multe se pot spune despre un hacker, dar că face o copie pirat unui site pentru a păcăli oamenii.. asta e jignire curată! Carding, cracking, phreaking, astea-s treburi demne de un script-kiddie, nu de un meseriaş.
    Mă şi mir că nu au luat deja atitudine împotriva site-urilor ziarelor care îl ridică în slăvi pe micul Hozart…

Ziua Internetului

    Dacă ieri a fost Gates, azi e asta. Au americanii ăştia, în lipsă de evenimente în istorie şi sărbători reale, chestii gen “ziua cartofilor prăjiţi” sau “ziua aruncării cu hârtii în colegii de birou”…
    În fine, ideea e că acum mulţi ani, când părinţii erau flăcăi, UCLA şi Stanford, primele două noduri ARPA, au comunicat prin TCP/IP. Incredibil, dar nu aveau nicunii pr0n pe hard. Şi nu stăteau măcar pe messenger pe reţeaua nou creată cu multe milioane de dolari. Nişte fraieri.
    Cum urmaşii lui Washington nu duc lipsă de idei creţe ca şi peruca lui, există şi sfântul Internetului. Nu vă zic mai multe, căutaţi şi singuri dacă vă plac aiurelile astea..

Vaccinare sau intoxicare?

    Vă spuneam că, pentru profit, corporaţiile şi oamenii politici sunt în stare să facă orice. Iată un exemplu de la noi din ţară. Chestia asta mi se pare strigătoare la cer! Incompetenţa şi corupţia la cel mai înalt nivel pot cauza cele mai mari pagube, dacă nu sunt stopate la timp.
    Se pare că ideea asta cu vaccinurile în general n-ar fi chiar cea mai sănătoasă treabă din lume, şi se ştiu cazuri de epidemii în Africa, provocate intenţionat chiar de campaniile de vaccinare. Nu vreau să alunec spre Teoria Conspiraţiei, dar e bine să studiem atent realitatea din jur. Unii sunt gata să arunce orice pe piaţă din dorinţa de a se îmbogăţi.
    Încă ceva: nu numai că e total nesănătoasă hrana din restaurantele junk-food (fapt demonstrat şi confirmat, ştiţi celebrele filmuleţe), dar companiile susţin şi aberaţiile morale. Intoxicare pe toate planurile. Aşadar, susţin campania asta.

Windows Azure

    Se pare că Gates şi-a făcut şi un cadou, de ziua lui apărând platforma Windows Azure, noul sistem de operare bazat pe tehnologia cloud-computing. Asta nu înseamnă că oamenii sunt cu capul în nori, ci că e mai simplu să-i faci să plătească licenţa dacă aplicaţia rulează la tine în datacenter şi datele lor sunt în posesia ta, fiind imposibil de controlat ce faci cu ele. Şi să împingi lumea să folosească instrumentele tale (VisualStudio, .NET). Cică Microsoft Azure va oferi suport pentru Eclipse, Python şi PHP.. aşa să fie, dar nu ştiu ce îmi spune că va mai trece vreme până când tehnologia va avea suport pentru Linux ori Mac Deja Firefox 3.0.3 crapă într-o veselie pe site-ul lor.. de ce oare?
    Ei cică oferă interacţiune cu cei 450+ mil utilizatori Live! Services.. da, foarte drăguţ, după Silverlight vine chestia asta. Chiar sunt curios ce mai urmează, M$ Phone?! Că Windoze CE oricum au.
    Nu cred că e foarte departe momentul în care totul va fi bazat pe web, pur şi simplu vei instala o aplicaţie gratuită pe calculator, un fel de nucleu care să includă drivere şi suport de conectare la Internet. Mai departe, de la e-mail şi mesageria instantanee la aplicaţii de contabilitate şi jocuri, totul va fi online, cu acces pe bază de abonament plătit. Pirateria va fi imposibilă, pentru că tot conţinutul va fi găzduit pe reţea, copiile de siguranţă vor deveni inutile iar setările te vor urma oriunde în lume ai merge.. deschizi sesiunea şi gata. Muzică, filme, albume de poze, tot ce vrei, plăteşti şi foloseşti. Cam cum sunt acum portalurile mobile, cu preţurile lor nesimţite. Trăiască EyeOS, măcar e open-source. Se pare că AJAX face treabă minunată, fără Adobe AiR, fără Silvelight, oferind o experienţă bogată.

Pumnii virtuali se simt

    Tot la expert am găsit articolul ăsta din Gardianul. Acuma, ce-mi vine în cap: dacă am folosi una de-asta şi pentru copii, la clasă? Care nu e cuminte, îsi ia atenţionarea de la distanţă, cu intensitate graduală! Sau pentru parlamentari, cine e văzut dormind, citind ziarul sau studiind poze de familie îşi ia un head-shot, poate se vindecă de frecat menta pe banii statului.
    În acelaşi ziar, un articol despre românii necunoscuţi care ne aduc glorie, spre deosebire de cei pe care îi popularizăm la TV ca infractori..

Ziua lui Gates

    Azi face 53 de ani şi cam tot atâtea miliarde de dolari. Dacă ar da măcar câte o bere de un dolar fiecărui utilizator de Windoze frustrat, cred c-ar sărăci instant. Facem chetă să-i luăm un Tux mare de pluş, să-şi pună în birou? Nu de alta, dar uitaţi ce zice:

    In a world without walls and fences, who needs Windows and Gates at all?!

Păstrarea numărului de telefon

    Te-a săturat de calitatea slabă a serviciilor operatorului tău sau de suportul tehnic incompetent? Tarifele nu te mai avantajează? Ei bine, pentru a scăpa de aceste probleme şi a da peste altele la o companie rivală, până acum erai nevoit să sacrifici numărul de telefon. Asta însemna să pierzi legătura cu contactele vechi, să anunţi pe toată lumea că ţi-ai schimbat numărul şi să aştepţi ca schimbarea să fie propagată. Asta plătind două telefoane pentru un timp. De câteva zile nu mai este nevoie, legea care obligă operatorii să păstreze numărul a fost aprobată şi la noi. Detalii aici.

Jocuri gratuite!

    Răsfoind blogul unui expert, am găsit la el 3 legături pentru jocuri 3D oferite gratuit, în mod legal. Primul şi cel mai interesant mi s-a părut acesta, oferit de Atari pentru a promova Lexus, divizia americană a companiei japoneze Toyota. Acuma stau şi mă întreb: de ce n-or fi mai multe asemenea proiecte, unde compania îşi face reclamă (drept e că jucătorii, în general, nu-şi permit asemenea bolizi) iar consumatorii beneficiază de un joc legal, fără bani?! Jocul merge decent pe sisteme mai slabe, şi este destul de prietenos cu ageamii.
    Următorul este acesta, nu foarte mare, dar care n-a vrut de nici o culoare să pornească pe Dell-ul meu cu video Intel 945M.
    Ultimul, pe care n-am avut timp să-l încerc încă, este celebrul C&C RedAlert, care, la a 13-a aniversare, ne este oferit cadou de producători. Oare n-ar putea şi alţi dezvoltatori să le urmeze exemplul?! Să fim serioşi, jocurile sau aplicaţiile retrase de la vânzare (versiuni vechi) ar putea fi oferite gratuit (sau în colecţie la un preţ modic) şi toată lumea ar avea de câştigat! Compania îşi promovează produsele, utilizatorii nu sunt nevoiţi să fure.. dacă nu ni le daţi, noi oricum le luăm! Dar aşa nu câştigaţi absolut nimic. În loc de enervantele ad-ware/spyware, pot fi incluse reclame statice (adică fără legătură cu un server extern) în aplicaţie, ca imagini, şi din asta s-ar putea scoate profit. A, credeţi că aşa lumea n-ar mai cumpăra noile versiuni, care nu aduc prea multe noutăţi, ci doar devin din ce în ce mai pretenţioase cu resursele hardware? Asta e, trebuie să inovaţi! Altfel, lumea se va orienta către open-source sau freeware, care, de obicei, oferă o alternativă cel puţin decentă.

În trend: touchscreen şi MiniPC

    Se pare că ne aşteaptă două lucruri frumoase: telefoane cu ecran tactil mare şi laptop-uri miniaturale la preţuri din ce în ce mai convenabile. În timp ce calculatoarele scad în dimensiuni, mobilele cresc, ajungând să se întâlnească undeva în zona fostelor PDA-uri, care vor ieşi din piaţă. iPhone a făcut revoluţie, dar a fost repede urmat de HTC şi Samsung, iar modele noi apar din ce în ce mai multe, LG şi Sony-Ericsson nevrând să rămână pe-afară. Aşadar, în 2-3 ani probabil că vor fi chiar accesibile ca preţ pentru toată lumea. Poate mai scad şi preţurile pentru Internet-ul mobil până atunci.. Procesoare Atom dual-core, sisteme Google Android sau chiar Ubuntu MID.. stocarea deja nu mai e o problemă.
    După ce Asus a lansat EEE PC, toată lumea a început să se orienteze spre piaţa de ultra-portabile ieftine. Existau deja modele de 12″ de la Dell şi Sony – dar la preţuri de peste 1300$, iar subţirelul MacBook Air cu ai săi 13″ a făcut furori (dar preţul pipărat a ţinut la distanţă fanii), iar acum Samsung şi Fujitsu au proiecte, MSI Wind e deja pe piaţa din România (şi aşteptăm nerăbdători bateria de 6 celule) în timp ce HP se pregăteşte şi el să ofere un NetBook. Acer AspireOne e şi el prezent.. 7″ e prea puţin pentru un laptop, 8,9″ e cam înghesuit, 10″-10,2″ ar fi tocmai bun. La 12″ e deja laptop veritabil şi cam greu, cu unitate optică. Cameră web şi reţea fără fir au mai toate, ecran LED doar câteva, iar autonomia încă lasă de dorit la cele cu 3 celule. Pentru citit cărţi oriunde te prinde ceva de aşteptat, răspuns la un mail (BlackBerry are o tastatură imposibilă, la fel cu orice smartphone) sau căutat rapid ceva pe net sunt excelente asemenea jucării, uşor de cărat la curs/seminar şi pe munte..
    Deocamdată sunt doar la început aceste două direcţii, dar interesul pentru ele creşte de la o zi la alta. De-abia aştept unul la testare!

    Dacă nici răzbunarea împlinită nu te face mai fericit, dacă te lasă tot gol în interior, atunci în ce să mai creadă cel căruia i s-a furat totul?
(Comentariu la filmul Monte Cristo, 1975)

    Culmea matematicii: Să stai de unul singur şi să te simţi în plus…
    Culmea lenei: să te trezeşti la 6 dimineaţa ca să ai mai mult timp de stat degeaba.

root@voltron# hack
Le programme 'hack' n'est pas installé actuellement. Vous pouvez l'installer

Hackers

    Nu vă gândiţi la filmul omonim, pe care orice adevărat hacker îl înjură. Mă refer aici la filosofia care le guvernează modul de a gândi. Se aplică în orice domeniu, şi este excelent sintetizată în poemul Zen:

Pentru a urma calea,
Observă maestrul,
Urmează-i învăţăturile,
Mergi alături de el,
Priveşte dincolo de el,
Să devii tu un maestru..

    Pe scurt, un hacker înţelege cum funcţionează lucrurile în profunzime şi e un creator, nu un vandal. Îşi împărtăşeşte cunoştinţele liber şi nu încalcă libertăţile altora. Respectă pe ceilalţi şi îi apreciază după cum gândesc, nu după aspectul exterior. Îşi îmbunătăţeşte permanent abilităţile. Documentul original.

- Mămico, de ce poartă miresele rochii albe?
- Fiindcă exprimă bucuria.
- Atunci, mirele de ce-i îmbrăcat în negru?

    Calea cea mai sigură spre succes? Creează o nevoie imperioasă pentru care numai tu ai soluţia. [Murphy]
    Aplicare reală: dărâmă nişte clădiri, aruncă vina pe terorişti, şi apoi poţi impune orice îngrădiri ale libertăţilor cetăţeneşti, în numele protecţiei lor. Sau, mai veche, provoacă duşmanul să te atace şi apoi intră în război, că de fapt asta doreai, pentru profitul propriu..

    El spune “cine mă iubeşte, mă urmează”. Ea e de părere că “el trebuie să vină după mine, că eu sunt fată” şi aşteaptă primul lui pas. Vă mai întrebaţi de ce atâta singurătate?!

    Culmea plictiselii: să te saturi stând degeaba şi să-ţi vină chef de muncă!

    Nu poţi obliga pe cineva să te iubească, poţi doar să zâmbeşti şi să te laşi iubit.. [anonim]

    Într-adevăr, bărbaţii se maturizează mai târziu decât femeile, însă atunci sunt deja căsătoriţi..

Funny hacks

    Toată lumea ştie că securitatea dispozitivelor WiFi domestice e scăzută, dar puţini îşi dau seama cât de periculoasă poate să fie intruziunea. Iată un material edificator. De asemenea, aţi auzit de arma BlueTooth, aşa că vă doriţi o augmentare a puterii semnalului pentru adaptorul vostru? Iată o posibilă soluţie.
    Şi ca să ne amuzăm un pic, să vedem ce se poate face cu panourile de circulaţie sau cu ecranul din gară..

RFIDiots

    Đupă cum cred că aţi auzit deja, se preconizează introducerea etichetelor radio ca sistem de identificare a persoanelor şi mijloc de plată. Ei bine, cu toată vâlva asta în jurul cipurilor implantabile, s-a demonstrat că sistemul e deosebit de slab din punct de vedere al securităţii oferite, pionier în acest domeniu fiind Adam Laurie. Că sunt o modalitate rapidă şi comodă de gestionare a stocurilor de marfă din depozite sau de urmărire a coletelor, nu neg.     Dar ştiaţi că Elvis trăieşte?

Stai la calculator până te apucă boala?

    Ştiam că statul pe scaun multe ore pe zi poate conduce la deformări de coloană, ştiam că tuburile catodice afectează ochii (se pare că nici LCD-urile, datorită tehnologiei cu bare luminoase, n-ar fi chiar inofensive, ca LED-urile) dar că tastatura îţi poate cauza handicap, asta nu mai auzisem. Văzusem tastauri ergonomice mai de mult, dar mi se păreau mofturi şi destul de.. incomode. Aflat de la GO4IT.

Canon ridică ştacheta

   Dacă de curând lăudam FZ28 (~1400 lei), cel cu care Panasonic ataca piaţa compactelor ultra-zoom, iată că vine şi replica celor de la Canon, care aruncă în joc modelul SX10IS.
    Un pic mai greu, un pic mai scump, un pic mai mult zoom şi o focală mai mare (facilitând pozele cu unghi larg, cele pe care le faci când stai pe stradă lângă o clădire înaltă şi înjuri că nu-ţi încape toată în poză – ca la FZ8, care, la 12X, nici nu putea să-mi dea mai mult), şi, bineînţeles, nebunia cu creşterea rezoluţiei, deşi senzorul e mai mic. Stă puţin mai prost la video (Lumix ştie HD), însă are acumulatori standard.
    Ce să zic, deocamdata scorul e indecis. Steve încă nu-l prezintă, e prea nou. E el Canon, dar nu punctează decisiv la nici un capitol, încât să facă alegerea uşoară. Aştept pozele mostră pentru a mă pronunţa.

Doina şi Ion

    Doi oameni care au iubit, au cântat şi au murit pentru un vis care încă nu s-a împlinit.
    Doi oameni uitaţi, şi înjuraţi chiar şi după moarte. Câte ceva despre ei aici. Respect Jurnalului pentru iniţiativă!

Cârpind viaţa

    Faci o maşină. Dacă greşeşti ceva în proiect, nici o problemă, schimbi nişte piese şi speri să meargă.
    Faci un copil. Dacă natura o zbârceşte (că tu nu prea ai mare merit în dezvoltarea codului sursă), şi nu ai unelte pentru debug, mai faci unul, de data asta intervenind înainte de compilare, pentru a obţine un DLL compatibil pentru primul. E etic aşa?
    Cum va fi când o firmă va veni să vândă (pe baza unui patent) un embrion cu nu ştiu ce capacităţi? Vrei ca fiul tău să fie mare geniu? OK, dai x mii de dolari şi ţi-l facem. Îl vrei mare artist, actor, muzician, scriitor? Luăm 3 celule de la Tolstoi, Elvis sau Van Gogh şi gata. Mai dubios e când vor vrea un Napoleon sau Hitler. Nu e garantat (şi nici nu cred că se poate) că va ieşi neapărat Einstein, poate fi un geniu al răului sau o putoare aboslută, inteligent, dar absolut lipsit de voinţa de a învăţa ceva. Cu bolile e uşor, ştii cum arată sursa corectă, vezi bug-ul şi-l elimini. Nu cred că există genă a inteligenţei, vocii frumoase sau a talentului de orice gen. Dar cred că intervenţii de genul “vrem să fie fată, cu ochii verzi, părul blond şi capul pătrat” vor fi..
    Dacă le va veni ideea să implementeze la oameni gene pentru rezistenţă la temperaturi scăzute sau înalte, la otrăvuri sau mai ştiu eu, încercând să creeze supra-omul, va ieşi Frankenstein. Şi atunci să te ţii film de groază în direct.
    E mai uşor să lucrezi cu maşini, nu ai probleme de etică, se strică, o înlocuieşti. Dar calculatoarele sunt maşini care învaţă să gândească..

    Muzica e ultimul refugiu al sufletelor pe care le-a părăsit fericirea. [anonim]

    Singurătatea într-un BMW nu diferă prea mult de cea care te încearcă atunci când ajungi seara târziu cu metroul sau pe jos..

NU patentelor software!

    Gândiţi-vă cum ar fi dacă v-ar da cineva în judecată pentru că citiţi ziarul sau că trimiteţi o felicitare virtuală. Şi că ar cere bani pentru a permite aşa ceva, deoarece acea acţiune a fost înregistrată de persoana respectivă ca fiind creaţie proprie. Sună absurd, nu-i aşa?
    Şi totuşi, asta înseamnă un patent: faptul că proprietarul poate să decidă dacă şi în ce condiţii va permite şi altora să utilizeze ceea ce a brevetat, timp de 20 de ani. În cazul invenţiilor, mi se pare absolut justificată protejarea lor prin legea drepturilor de autor, în beneficiul creatorului. Adică, dacă eu scriu o aplicaţie care nu ştiu ce minune face, am dreptul s-o vând pe câţi bani vreau şi cui vreau, şi nimeni nu are voie să o dezasambleze sau să o vândă fără acordul meu. Asta se numeşte proprietate intelectuală. OK, dar e protejat doar codul sursă al aplicaţiei, nu şi acţiunea realizată de aplicaţie în sine! Dacă eu am creat un soft pentru vizualizat fotografii, e al meu doar softul, nu înseamnă că orice altă aplicaţie care face acelaşi lucru, fără a avea legătură cu codul meu, încalcă proprietatea mea! Aţi înteles diferenţa?
    E OK să brevetezi un nou model de cuţit (formă, compoziţie), dar să spui că acţiunea de a tăia cu cuţitul e inventată de tine şi să ceri bani pentru asta, e absolut stupid!
    Şi totuşi sunt corporaţii care, în rapacitatea lor, au brevetat asemenea acţiuni uzuale(inclusiv procesul de descărcare a unui fişier, caz celebru de luptă cu M$). Ce înseamnă asta pentru utilizatori? Că dacă eu mă duc primul să cer un patent pentru ceva, timp de 20 de ani nu poate nimeni să mai facă aceeaşi acţiune nici chiar în alt mod, fără a îmi încălca drepturile.
    Revoltătoare idee, aplicată peste ocean, şi gata de a fi legiferată şi în Uniune. De aceea susţin campania împotriva patentelor software. Este absolut necesar să limităm legislativ lăcomia giganţilor industriali, înainte să devină monopoluri absolute şi să impună preţurile, eliminând orice concurenţă prin forţă.
    Vreţi un exemplu concret? Iată: ştiaţi că popularele formate multimedia JPEG şi MP3, pe care le utilizăm cu toţii în viaţa de zi cu zi, nu sunt libere? Adică, există câte o persoană juridică ce deţine drepturile asupra lor? Şi poate interzice oricând crearea de software care să le utilizeze? Cum ar fi dacă, pentru a putea distribui simpaticul IrfanView (cel mai bun viewer de imagini, în opinia mea) ar trebui să plătim, nu pentru că autorul ar vrea bani, ci taxa de licenţă pentru formatele proprietare?! Soluţia se numeşte PNG, respectiv OGG, formate libere, dar dacă materialul prezent pe piaţă este în format covârşitor MP3 sau JPEG, ce să facem, reconvertim sute de gigaocteţi de muzică şi imagini, ca să ne putem bucura de ele gratuit? Linux-ul deja suferă din cauza anumitor formate indisponibile..
    Personal, consider că patentele de orice fel stau în calea progresului şi că lumea ar fi mai fericită fără ele, dar nu cred ca mai pot fi eliminate. La medicamente, de exemplu, unde inventatorii cer sume astronomice, deşi producţia în sine nu e aşa costisitoare, inclusiv costurile de cercetare.. nu ai cu ce să plăteşti, mori. Afacerile sunt afaceri, iar oamenii prea ocupaţi să se întrebe care e problema înainte să aibă nevoie, şi atunci apelează la mila publică, în loc să organizeze ample acţiuni de protest, că doar din banii noştri trăiesc (inadmisibil de bine) politicienii care dau legile. Şi pe noi ar trebui să ne servească, de-aia i-am ales, nu marile companii, care le-au susţinut campaniile zomgotoase.

Economia pentru toţi

    Deşi avem economişti în jur, nu vor să ne spună care e mersul banilor într-un limbaj simplu şi care să ne facă să vedem realitatea. Intervin eu (as usual) şi vă propun un film despre cum au apărut băncile, care e ideea cu creditele şi de ce războiul nu trebuie câştigat decât dacă e direct împotriva ta, altfel e profitabil să-l întreţii, finanţând ambele părţi şi trăgând foloasele. Iar dacă nu te atacă nimeni şi vrei neapărat masacru.. simplu, înţepi în stânga şi-n dreapta până când reuşeşti să-l provoci. Apoi minţi plătitorii creduli de taxe că duşmanii sunt gata să-i atace, le răpeşti libertăţile şi le investeşti banii în afacerea morţii, trimiţându-i la luptă ca să te îmbogăţească pe tine şi ai tăi. Dar de unde iau băncile banii?! Din credite.. adică, produc bani fără acoperire în aur sau mărfuri, oricât au nevoie. De unde vin dobânzile? De nicăieri.. sunt create artifical sume de bani, într-un un cerc vicios ce prinde state şi guverne. Sună suspect?! Din păcate, fimul e în engleză, dar majoritatea nu veţi avea probleme cu întelegerea.
    Poate ar fi interesant şi pentru studenţii în Economie.. măcar de dragul aplicării practice a funcţiilor exponenţiale nu e chiar genul de film de duminică la care te uiţi cu familia dar, în contextul crizei economice, poate că e binevenit. Mai sunt şi altele de gen pe site.. mai scurte.
    Vă las, mă duc să-mi fac un credit.
    Update: A apărut o completare la celebrul Zeitgeist, în care prezintă câte ceva din dedesubturile geopoliticii ultimilor 50 de ani.. şi propune o soluţie (nefezabilă pe ansamblu, dar cu ceva idei bune) de redresare. Eraţi curioşi să ştiţi de ce au căzut şefii de state din America Latină? Pentru că stăteau în calea celor mari..

The Corporation

    Corporaţiile au ca unic scop obţinerea de profit, din ce în ce mai mare de la un trimestru la altul, cu orice preţ. Acţionarilor nu le pasă că mediul se distruge, că produsele lor fac rău consumatorilor sau că forţa de muncă este exploatată sălbatic. Şi, pentru a-şi atinge acest scop, plătesc cei mai buni specialişti în psihologie pentru crea reclame ce implementează în minţile mai puţin antrenate filosofia consumatoristă (trebuie să cumperi noul nostru produs!), minţind uneori cu neruşinare asupra efectelor consumului acelor produse, şi cei mai buni avocaţi pentru a le apăra drepturile în caz că unii îi dau în judecată, iar respectarea legilor în vigoare este dictată numai şi numai de rentabilitatea acestei decizii: dacă e mai ieftin să poluezi şi să plăteşti amendă, atunci aşa vor face, chiar dacă distrugerile provocate în biosferă sunt iremediabile. Nu există morală, nu există respect pentru nimic, totul e să vinzi şi să construieşti în mintea publicului o imagine cât mai bună. Uneori, pentru că banii dictează peste tot, corporaţiile influenţează deciziile politice, plătind o corupţie care să-i favorizeze în faţa legilor. Doar cota de piaţă contează. Iar pentru o imagine bună, se fac aşa-zisele implicaţii în viaţa comunităţii, se iau măsuri ecologiste şi se fac sponsorizări.
    Cam ăsta ar fi rezumatul ideilor din filmul The Corporation. Vi-l recomand!
    Intrând acum un pic în detaliile industriei publicităţii, să analizăm puţin cum funcţionează reclama. Se ia o vedetă la modă (actor, cântăreţ, sportiv) şi se plăteşte cu bani grei pentru a populariza o marcă. Tineretul care vrea să fie în pas cu moda va adopta stilul vedetei preferate, cumpărând masiv. Simplu ca bună ziua. Şi totuşi, acest argument logic numit “apelul la falsa autoritate” este, bineînţeles, invalid. Ce legătură are o fată frumoasă şi îmbrăcată sexy cu calităţile pantofilor de sport sau telefonului mobil pe care-l prezintă?! Evident, nici una în afara unui contract generos care-i umple contul. Dar tânărul (şi adulţii deopotrivă, dar pentru ei facem reclame cu familii fericite) nu gândeşte aşa, ci doreşte să semene cu idolul său măcar în ce priveşte telefonul sau produsele cosmetice folosite.. Şi cumpără fericit. De ce trebuie neapărat să ai pe tine şi în jur chestii de firmă? Ca să arăţi că ai bani şi îţi permiţi, deci eşti de valoare? Pentru a impresiona sau a nu fi luat în râs de cunoscuţi? Chiar ai nevoie de atâtea chestii încât ajungi să te îndatorezi la bancă pentru a putea să-ţi cumperi şi mai multe noutăţi?!
    Dar, ar mai cumpăra oamenii pantofi Nike, Adidas, Reebok sau Puma dacă ar fi conştienţi de faptul că sunt produşi nu în America sau Europa, ci în China, de copii de 16-18 ani, care muncesc câte 12 ore pe zi, 7 zile din 7, în regim de sclavi, pentru o sumă de bani care abia le asigură traiul?! Ar mai da atâţia bani dacă ar şti că doar 1% din preţul final reprezintă costurile de producţie? Că nu diferă cu mare lucru de produsele ieftine no-name şi că vedeta care îi poartă la nu ştiu ce competiţie nu i-ar folosi nici plătit în viaţa proprie? Şi totuşi, pentru populaţia din zonele defavorizate, care este utilizată fără nici un scrupul de marii producători, este o bucurie faptul că au unde munci şi că pot căştiga o pâine.. De ce să-i ajuţi să trăiască mai bine, să aibă acces la educaţie şi să evolueze, când asta i-ar face să nu mai vrea să lucreze pentru tine în condiţiile actuale?!
    Ce dacă programul de lucru e draconic, câteva minute de întârziere fiind penalizate, ce dacă masa se ia în 15 minute precis şi dacă uneori nopţile devin zile pentru a produce cât mai mult în perioadele de creştere a cererii? Ce dacă nu există asigurare de sănătate, iar salariul lunar e echivalentul a 80$? Exploatare, dacă interesele ţării o cer, aceşti investitori strategici sunt protejaţi de stat!
    Dar norvegianul care munceşte 6 ore pe zi, pentru un venit de 15x mai mare, nu ştie cine şi cum produce obiectele de care se foloseşte zilnic.. E mulţumit. Nu se gândeşte nici americanul care se îndoapă la McD sau KFC de unde provine mâncarea, sau că moftul lui de a conduce un SUV cât mai puternic costă vieţi în Orient, că războiul e o afacere extrem de profitabilă şi merită susţinut. Oamenii nu contează.
    Companii specializate în inginerie genetică patentează noi forme de viaţă, agresive pentru oameni, dar aducătoare de profit, seminţe care pot fi utilizate pentru o singură recoltă, tot felul de chimicale cu pretenţii de medicamente sau aditivi alimentari care au gust de orice, nu se alterează, dar Dumnezeu ştie ce efecte pe termen lung au. Iar Monsanto nu e o poveste, există şi în România plante modificate genetic, autorităţile nu respectă nici măcar legile europene în domeniu. Cât de curând companiile vor deţine patente pentru însuşi genomul uman! Şi mi-e groază să mă gândesc când vor începe exterminarea formelor de viaţă naturale pentru a le înlocui cu cele create de ei, asupra cărora deţin drepturi de autor! Nu ar fi ideal pentru ei dacă toate vacile din lume ar trebui cumpărate de la un grup de firme? Pentru că celelalte nu rezistă unui virus creat special..
    Ştirile şi informaţiile sunt livrate şi cenzurate de corporaţii, dorinţa de putere e atât de mare încât nimeni nu se gândeşte ca ăsta e drumul spre haos, nu poţi supravieţui cu toţi banii tăi într-o lume poluată şi fără surse de hrană curate.. Oamenii se uită la TV sau citesc ziare şi cred ce scrie acolo.. iar ce ce se opun mistificărilor sunt victime ale costisitoarelor procese..
    În Bolivia, FMI a impus condiţia pentru refinanţarea datoriei naţionale (veşnicul element de constrângere pentru state) ca toate resursele de apă să fie privatizate, inclusiv cea de ploaie.. dacă nu poţi plăti, nu bei. Cui? americanilor de la Bechtel. S-au răsculat si au fost înfrânţi cu forţa militară. Ce e asta?! Forţele de represiune, plătite din impozitele cetăţenilor, luptă împotriva lor!
    Pentru că în Al Doilea Război nu puteau promova Coca Cola în Germania, ca fiind un produs capitalist, au creat Fanta Orange, ca fiind băutura oficială. IBM a a susţinut şi ea războiul.. Voinţa de putere (iar puterea e dată de acumulările de capital) nu mai are limite, toţi vor să puna mâna pe resursele planetei pentru a le putea vinde, pentru a acumula şi mai multă putere. Un scenariu gen Matrix, în care oamenii vor fi sclavi lipsiţi de orice drepturi şi libertăţi în proporţie de 99%?! Producând doar pentru ca mai marii lumii să poată să trăiască bine, ei ştiu cum?!
    Michael Moore ridică o problemă pe care şi cei care au citit Caracatiţa lui Marco Nesse o cunosc: industria locală produce arme sau dorguri şi întreţine societatea! Deci, o lăsăm să funcţioneze şi să re-editeze masacrul de la Columbine?
    Boicotul e o soluţie, dar uneori nu prea ai opţiune.. mai bine te uiţi la meci..
    Update: Ce fac marile corporaţii la nivel planetar fac şi oamenii inconştienţi la nivel local, sacrificând, pe lângă mediu, şi sănătatea lor şi a vecinilor pentru câţiva bani. Multă suferinţă ne mai trebuie ca să ne trezim în massă.. până atunci, unii îşi iau aşa ceva, doar pentru că pot. Banii ăia ar salva o ţară..

Laptop vs desktop

    Un mic studiu comparativ.. experienţa îmi permite să-l fac, am lucrat ani de zile pe desktop-uri şi de 1 an mi-au trecut prin mână destule portabile la test. Pe lângă al meu, cu care lucrez curent. Deci, să analizăm un pic avantajele şi problemele fiecărui tip de calculator.
    La prima vedere, avantajul major al laptop-ului e mobilitatea. Dezavantajul principal, preţul. Pe scurt: dacă ai absolută nevoie de portabilitate, se merită. Altfel.. nu prea.
    Şi totuşi.. un laptop include multe accesorii pe care un desktop obişnuit nu prea le are, iar cumpărarea lor costă. În principal, card reader şi reţea fără fir. Din ce în ce mai utile. Dar un cititor pentru PC nu e scump deloc, iar WiFi acasă e util doar dacă ai mai multe sisteme..
    Un laptop are LCD, avantaj dacă aveai tub, dar un LCD extern mai mare e mai convenabil ca preţ. Un laptop normal de 15,4″ deja nu mai e suficient ca spaţiu de lucru, iar ecranele de 20″ au început să devină accesibile. Dacă te gândeşti la laptop de 17″, deja nu mai e laptop, e atât de greu încât mobilitatea e discutabilă, şi mult prea scump. Pe mine totuşi mă tentează cele de 10″
    Să analizăm ergonomia: tastatura e lipită de monitor, deci te ţine într-o poziţie incomodă. Nici nu e chiar plăcută la utilizare. Încălzindu-se destul de mult, are nevoie de un suport cu ventilatoare, care costă, şi în pat nu e chiar aşa practic pe cât ar părea.. monitorul se înclină, dar nu se poate mişca pe verticală, ca la un LCD modern.
    Deloc de neglijat e performanţa, sau, mai bine zis, raportul preţ/performanţă. Pentru 1600 lei (cele mai ieftine laptop-uri) ai putea lua un desktop mult mai dotat. Sistemul de sunet e decent (uneori), dar nu oferă nici pe departe calitatea unui sistem de boxe normale. Placa video integrată e foarte slabă în comparaţie cu cele de PC. Hardul e mai mic şi lent (5400 rpm) din cauze de consum şi emisie termică, iar procesorul e ediţie mobilă, optimizat şi el pentru economie de energie. Deci, implicit sistemul va fi în urma celor fixe ca scor de putere brută.
    Să privim acum perifericele. Mouse oricum îţi iei, că touch-pad-ul nu te va mulţumi. Dupa o vreme, ai să vrei şi tastatură clasică (şi va trebui să ai una USB), şi cred că şi boxe.
    Dacă faci programare sau îţi plac filmele, repede vei dori un LCD mai mare. Cum hardul se umple repede, te vei gândi la unul extern (300 lei). Păi, dacă stai sa analizezi, de fapt le ai cam pe toate în dublu exemplar! Folosesti doar procesorul de la laptop, şi ai plătit de 2x pentru restul, doar pentru a putea să beneficiezi de mobilitate. Dar ţi-e cu adevărat necesară?!
    Încă ceva, deloc de neglijat.. să zicem că sa strică o componentă, sau doreşti un upgrade, că durata lor de viaţă e din ce în ce mai scurtă. Înlocuirea celor de laptop e mult mai costisitoare, nu numai datorită preţului lor, ci şi prin faptul că necesită service specializat, puţini riscă să deschidă un portabil fără sculele potrivite.. în general, un laptop nu prea se upgrade-aza, pur şi simplu îl foloseşti aşa cum e 2-3 ani şi-l schmbi cu totul. Pe când la un desktop, dacă ai ales cu cap placa de bază, restul componentelor sunt uşor de înlocuit.
    Nu în ultimul rând, trebuie să ştii că unitatea optică a laptop-urilor e mult mai fragilă decât una obişnuită, şi e recomandat să o utilizezi cât mai puţin. Dacă mai iei şi DVD-RW extern, cred că deja ajungi la preţ dublu faţă de un PC cu monitor, tastatură si boxe cu tot.
    Dacă te mişti prea mult cu portabilul, rişti să-l scapi şi gata, terminat distracţia. Plus că, să ţii 3 kilograme şi ceva (laptop, mouse, încărcător plus geanta – asta daca n-ai şi altele) pe umar, dacă eşti o fată mai fragilă, nu prea e o chestie plăcută. Îmi vine mie să dau cu el deseori, şi iarna e criminal să-l duci dacă e polei. În autobuz te loveşti de oameni, e sensibil la temperatură..
    Un plus e bateria, dacă pică tensiunea, nu te afectează. Dar un UPS nu mai e aşa scump..
    Pe total, ca preţ şi fiabilitate (inclusiv ergonomie), desktopul e în avantaj indiscutabil acasă. Nu mai vorbesc că, dacă eşti genul care îşi lasă sistemul mereu pornit din diverse motive, laptopul iese din discuţie. E recomandat să nu-l foloseşti mai mult de 8h/zilnic, dacă nu vrei să-l vezi în service înainte de vreme. Plus că, dacă stă în praf, sau pică lichid pe el, o să ai ceva mai multe neplăceri decât cu o tastatură de 20 de lei. Nu mai vorbesc de durata totală de viaţă, care poate fi şi 10 ani la un PC, chiar fără upgrade, pe când laptop-urile..
    Sper că te-am convins. Am lucrat cu HP/Compaq, Sony Vaio, Toshiba Satellite, Acer Aspire, Fujitsu-Siemens Amilo şi bineînţeles Dell-uri de toate felurile. Adică aproape tot ce mişcă mai important în industrie. Doar IBM şi Asus n-am folosit şi testat, dar oricum, IBM/Lenovo sunt prea scumpe şi au pierdut din caracteristicile care le făceau atât de dorite. Voi reveni cu review despre fiecare model care mi-a trecut prin mână.

[acest articol a fost scris pentru o cunoştinţă având l'embarras du choix]

    Încă n-am reuşit să aflu un răspuns mulţumitor la întrebarea “ce fel de singurătate e de preferat: între ai tăi, între străini sau în doi?”. Voi ce-aţi alege?

Telefoanele viitorului

    Aşa cum există concept cars, există şi concept phones. Oare ce-or să-i mai pună la viitorul model, detector de măsline?

Hoţii de laptop-uri

Hoţia Prostia se plăteşte, dacă păgubitul e suficient de isteţ încât să ştie să ia măsuri. Porţia de râs de la Katmai.

Stereotipuri Hollywood-iene

    Probabil că aţi remarcat deja faptul că anumite lucruri se repetă obsesiv în filme şi că nu sunt explicabile logic. Dar “dau bine” la public. Să ne amuzăm un pic pe seama lor.

    Ea: te iubesc!
    El: până când?
    Ea: păi..
    El: până când ceva sau cineva ne va despărţi, mai devreme sau mai târziu, evident.
    Ea: eu cred că şi dup-aia.
    El: ar fi trist pentru amândoi. Când vom ajunge acolo, uită-mă şi trăieşte.

Sugestie

    Decât să angajeze o mie de programatori să lucreze la Windows 7 (care cică va semăna cu înjuratul Office 2007), şi să iasă un rateu de talia Vista sau Millenium, mai bine ar cumpăra Stardock şi ar da Windoze-ului o interfaţă mai acătării, că ea vinde produsul. Toate facilităţile de securitate în plus, absolut necesare şi binevenite – dacă ar fi implementate cum trebuie, îl interesează prea puţin pe utilizatorul mediu. Oricum OneCare e mult în urma competiţiei, conform testelor – pe cât de bun era RAV-ul. Nu degeaba vor oamenii să facă Win să semene cu orice (Mac mai ales), mai puţin cu el însuşi. Au adoptat formatul închis de teme şi aplicaţiile terţe de obicei provoacă instabilitate. Aşa le-ar creşte profitul exponenţial. Părerea mea.

Google power!

    Ştiam că motorul indexează repede, dar nici aşa! Aseară am scris despre George Şovu şi “O vară de dor” iar astăzi la prânz, căutând să văd dacă mai e de vânzare pe undeva cartea, articolul meu era pe locul 3 în rezultate! Asta da viteză de prelucrare.. sunt curios cât de repede parcurge întregul web, cât de mare e (cel puţin din punctul lui de vedere) şi ce lăţime de bandă au serverele lor.. e genială tehnologia din spate.

Declaraţie de dragoste

[under construction]
    L-am văzut de curând, deşi auzisem de mult de el şi e cu 2 ani mai tânăr decât mine. Scenariul mi-era deja cunoscut, fiind bazat pe cartea lui George Şovu (O vară de dor, Albatros, 198x). O poveste (vocea e a Stelei Enache) frumoasă, despre doi tineri care..

Phantom of the Opera

    Vorbesc despre varianta din 2004. Toţi adminii se uită la filme, eu mai puţin ca toţi, aşa că de curând am dat peste ăsta. Văzusem când eram mic o altă versiune, ceva mai noir. Acum avem un film comercial tipic WB, genul Titanic în alt cadru (tema din Frumoasa şi Bestia). Şi totuşi e un film care mi-a plăcut. O povestire cu farmec parizian, fără mari tensiuni psihologice, efecte speciale de mare artă, voci bune şi nu prea ţipate – de fapt coloana sonoră a luat şi o nominalizare neîmplinită la Oscar.. un erou care îţi devine simpatic, în ciuda crimelor inutile, un viconte Raoul (de Bragellone?) curajos, ce-l învinge neaşteptat pe The Phantom în duel, şi o Meg cel puţin la fel de frumoasă ca şi eroina principală. Îl recomand ca relaxare de vineri seara.. şi abia aştept să fac cunoştinţă cu Leul alb. Mi-a plăcut mult şi Narnia (Şifonierul, leul şi vrăjitoarea), dar despre asta în alt articol.

99,9% new

    Au apărut Yahoo! Messenger 9 final (şi Live! 9 beta, dacă îl folosiţi), Adobe Reader 9 şi FlashPlayer 9. Rezolvă multe probleme de securitate şi recomand update-ul. Aş zice că Reader-ul e un pic mai rapid.
    Noul ymessenger (după ce a fost destul de mult în stadiu beta) aduce o nouă interfaţă şi o mai bună integrare cu YouTube, permiţând vizionarea filmelor direct în fereastra de discuţie. Şi instalează singur FlashPlayer. Voi reveni cu date despre cum scăpaţi de reclamele afişate în partea de jos. Pentru a scăpa de reclamă e suficient să-i spuneţi că nu vreţi, modificând cheia de regiştri HKEY_CURRENT_USER\Software\Yahoo\pager\Locale\Enable Messenger Ad la 0, în loc de valoarea implicită 1. Reporniţi aplicaţia. Soluţia în engleză aici. Evitaţi patch-urile!
    Update: A apărut şi Nero 9, popularul soft de scriere devenind din ce în ce mai obez. Nu mai puţin de 370M în timp ce alternativa gratuită CD Burner XP are doar 3M. Am impresia că sintagma “bloatware” revine în forţă, cam ca înainte de ’90 la noi, când erai obligat să cumperi şi 3 cărţi nevândute pe lângă una dorită. Cine foloseşte altceva din suita germană, în afară de aplicaţia de scriere? DVD-Playerul oricum nu e oferit în versiune permanentă. Editorul audio e sub varianta free Audacity. Nu mai spun că MediaHome încarcă inutil sistemul, dacă nu-l dezactivaţi..

    Adminul ajunge în zori acasă. Nevasta îl intreabă, cu un ton de ceartă:
- Unde ai fost toată noaptea?
- Închipuie-ţi, dragă, chiar când să plec acasă, secretara cea nouă mi-a adus o cafea şi mi-a zâmbit provocator. Când a pus cafeaua pe masa, i s-a deschis bluza şi nu m-am putut abţine să o sărut pe gât, la care ea a devenit sălbatică şi ne-am pierdut amândoi capul. În final, am ajuns la ea acasă şi ne-am distrat de minune toată noaptea.
- Minţi! Pun pariu că iar ai încercat să-ţi instalezi mizeria aia de Windoze pe staţie!
Morala: decât să-ţi pui Win, mai bine îţi înşeli nevasta, şi-aşa nu te crede!

    Mai mulţi informaticieni la taifas, la o bere.
-Aseară am agăţat o blondă sexy, zise unul dintre ei, am dus-o acasă, ne-am făcut comozi şi am aşezat-o pe tastatura noului meu calculator…
-Stai aşa! Şi ce calculator zici că ţi-ai luat?!

    Un butonar întâlneşte pe stradă o tipă faină. Îşi face curaj şi o opreşte:
- Domnişoară, nu vă supăraţi, aveţi adresă de e-mail?
- Nu, îmi pare rău.
- Ah, ce păcat. Mi-ar fi plăcut să ne cunoaştem..

Kaspersky aruncă ocheade albastre

    Recomand utilizatorilor de Kaspersky 7 să nu folosească şi alt produs de securitate simultan cu antivirusul, dacă nu vor să aibă erori fatale venite din senin. O simplă scanare cu Ad-Aware sau prezenţa pe sistem a unei componente a Prevx CSI va conduce inevitabil la blocări neaşteptate. Nu e prea cooperant rusul, deşi face o treabă destul de bună pe ansamblu.
    De asemenea, dacă doriţi să instalaţi SP3 pentru Windoze XP, acelaşi comportament, installer-ul va da blue screen chiar şi cu protecţia dezactivată. Soluţia este să faceţi instalarea offline, în Safe Mode. Aşa merge fără probleme.

    Cred că mai trist e să ai mereu lângă tine ceva mult dorit şi totuşi să ştii că nu poate fi al tău.. un exemplu poate fi un laptop dar, în alte cazuri, nu se poate măcar cumpăra..

    Cum o putea un bărbat să facă toate cele la petrecerea burlacilor şi apoi să apară în faţa preotului, alături de fata în rochie albă, jurând credinţă pe viaţă şi având ca martori tocmai foştii tovarăşi de distracţie? Stupidă întrebare mai pun şi eu, nu?.. Poate foarte bine.

Cât de cretin să fii să-l întrebi pe Gogu “cum să fii deştept” sau ce cuvinte să foloseşti pentru a fi aşa?! Dar dacă ajungi să cauţi “metode de sinucidere”, “te îmbraci ca un cocalar adevărat”, ori “ce aş vrea să fiu”? Ce te-aştepţi să găseşti cu cheia “cel mai mişto film” sau “tema la franceză”? Eu chiar nu pricep ce-i în capul oamenilor care caută aşa ceva.. chiar crezi că vei găsi un răspuns serios la “faci bani din nimic”, “ce valoare am” sau “eseu despre toamnă”? Cât despre “cum se ajunge la Londra” şi termenii.. exotici, tind să cred că ar trebui pus un mic IQ quiz înainte să-ţi permită accesul la Google, ar face economie de bandă măcar..
    Update: Dacă tot căutaţi de-astea, hai să vă ajut, o carte pentru voi.
    Update: Culmea căutărilor aiurea: subtitrări filme XXX.

    Dacă aţi vedea un boxeur că se strâmbă la un copil mic, încercând să-l facă să râdă, vi s-ar părea emoţionant sau caraghios?

    O dată cu intrarea noilor tehnologii în viaţa noastră, tehnicile anti-înşelarea partenerului se diversifică şi ele. Un editorial din Kudika.

    În relaţii e ca în hacking: mai întâi obţii datele de contact, apoi scanezi ţinta pentru a determina ce tip e şi te documentezi asupra posibilelor puncte de intrare, pregăteşti un exploit şi încerci să penetrezi zidul de foc. Dacă ratezi şi eşti decis să învingi, continui să încerci noi tipuri de vulnerabilităţi, fie până ce comunicarea cu tine va fi blocată, fie până găseşti o breşă şi obţii privilegiile dorite. După aceea depinde de tine dacă vrei să păstrezi cucerirea şi o protejezi de noi atacuri, sau o vinzi pentru o alta..

    În ziua de azi, programarea este o cursă între programatori, care încearcă să construiască aplicaţii cât mai bine protejate anti-prost şi mai performante, si Univers, care încearcă să producă idioţi cât mai mari. Pâna acum, Universul a fost mereu câştigător!

    O cunoscută zicală americană este următoarea: “an apple a day keeps the doctor away”. Dar mult mai adevărat e că “an onion a day keeps everybody away”.
    Completare personală: an Apple everyday keeps Windoze problems away 8)

    Greu de crezut că un om care nu e capabil să fie fericit el însuşi va fi în stare să facă pe altcineva fericit alături de el..

  Cei care se simt nefericiţi înseamnă că stau degeaba prea mult dacă au timp să se gândească şi la asta…

  Când o lansa cineva o campanie de genul “Free hugs for admins”? Când s-or supăra adminii şi nu le va mai merge netul la oameni, aşa că vor mai ieşi din casă, evident. Luaţi aminte.

  Un butonar mergea pe stradă şi a zărit pe marginea drumului o broscuţă vorbitoare care i-a strigat: Dacă mă săruţi, mă voi transforma într-o prinţesă şi voi fi a ta mereu! Fericit, omul nostru o ia şi o bagă în buzunar. Mai merge el puţin şi broscuţa iarăşi strigă şi iar e ignorată… După o vreme, enervată, îi spune: auzi, ţi-am zis că mă voi transforma într-o fată minunată şi că voi rămâne cu tine, de ce nu vrei să mă săruţi? El o scoate din buzunar, o priveşte zâmbind şi-i zice: uite ce e, eu sunt sysadmin şi n-am timp de o relaţie, dar o broască vorbitoare e ceva extraordinar!

    Cea mai sigură cale să nu te doară o dată şi-o dată e să nu te implici. Din păcate însă, calea asta e paralelă cu cea a fericirii, cealaltă măcar o mai intersectează din când în când…

Englezii spun “happy as a clam”. Cu nimic mai prejos, francezii au “heureux comme un fruit dans l’eau”. Nu cunosc echivalentul german, dar presupun că e cel puţin la fel de dubios. Nici una nu mi se pare a avea vreo legătură cu ideea de fericire, aşa că propun o variantă nouă: fericit ca un virus în calculatorul cu Windoze al unei tipe blonde. How happy are you?

    Nu vreau să mă gândesc ce simte cineva care trebuie să meargă azi la o nuntă şi mâine la o înmormântare.. da, ştiu, invers ar fi fost şi mai ciudat.

La mulţi ani, Google!

Astăzi se împlinesc 10 ani de când un vis a prins viaţă, devenind, de la o simpla idee de cercetare, o legendă.
Da, vorbesc despre indispensabilul Scroogle. Îl folosim toţi, zi de zi, indiferent de domeniul de activitate, unii îl au şi pe tricouri
Ce este Google? Astăzi, un conglomerat de servicii dintre care se remarca motorul de cautare. Acum 10 ani era o idee în capul a 2 doctoranzi de la Stanford (ca şi CISCO sau Yahoo). Pe atunci web-ul nu avea nici pe departe extinderea de azi – şi totusi, era mare, şi era nevoie de un instrument pentru a regăsi informaţiile în multitudinea de pagini ce se actualizau permanent. Prima încercare a fost, evident, o.. listă. Simplă şi banală, aşa cum au făcut cei doi studenţi care au creat Yahoo. Dar menţinerea listei prin efort uman a devenit repede imposibilă. Şi atunci lumea s-a gândit să creeze soft de căutare. Dar cum să sortezi rezultatele? Păi, cel mai evident criteriu ar fi numărul de apariţii în pagină al cheii de căutare. Eficient şi nu prea, pentru că au apărut tehnici foarte simple de păcălire a sistemului – gen etichete META şi texte scrise cu “cerneală invizibilă” (tehnici care există şi azi, mult rafinate, sub denumirea pompoasă de SEO). Şi atunci, ca să nu mai cazi în capcana autorilor de pagini, ca şi în sistemul academic al citării articolelor, consideri numărul de legaturi către o pagina ca fiind metrica de bază şi clasifici cu ajutorul acesteia. Totodată, o pagină importantă (indicată de multe altele) are, pentru paginile la care trimite la rândul ei, o greutate mai mare (adică, dacă te citeaza cineva mare, acel vot e mai valoros decât acela al cuiva mai puţin important). Un algortim natural şi de bun simţ, nu? Ceea ce am descris nu e altceva decat celebrul sistem PageRank vizibil în Google Toolbar. Algoritmul în sine e extrem de complex şi ţine cont de mult mai multe lucruri, inclusiv numărul de apariţii ale termenilor şi poziţia lor în pagină, dar ideea principală e cea expusă.
Se pare că algoritmul e eficient şi Google a ajuns in top destul de curând.
Pe langa acurateţe, o maşină de căutare trebuie să întoarcă rezultate actuale. Şi aici intervine Google bot, numit şi spider, un software care parsează paginile şi parcurge sistematic structura de legături. În FrontPage se poate creea vizual un graf pt site-ul la care lucrezi, şi asta vă poate da o idee despre cât de complexă e structura web-ului. Nu e ierarhică/arborescentă, ci pur şi simplu ca o pânză de păianjen. Astfel, Google citeşte tot ce există pe web, trecând din pagină în pagină, aşa cum am face noi. Viteza însă e impresionantă (uneori şi pentru servere, care mai crăpau din cauza lui acum câţiva ani, apărând celebrul robots.txt, fişierul care îl alunga pe păianjen). Dar, surprinzător poate pemtru unii, Google nu vede culori, nu vede nici un fel de animaţii flash, filme sau muzică, nu vede nici măcar stilurile CSS de aranjare în pagină! El vede doar textul, tabelele şi numele imaginilor (încercaţi Lynx dacă sunteţi curioşi) – exact ca primele programe de navigare. Extrem de util este şi G Cache, sistem ce păstreză variantele mai vechi ale paginilor indexate..
Ei bine, având o interfaţă simpla şi returnând rezultate excelente, Google a devenit rapid favoritul tuturor. Însă cercetarea de gen cere bani – iar Google a refuzat să favorizeze pagini contra cost, aşa că a trebuit să apară ceea ce numim AdSense, reclama senzitivă la context (cel puţin teoretic). Astfel, dacă ai o pagina despre vinuri, reclamele care apar sunt legate de asta: vinuri, instrumente de vinificaţie, pahare, etc. Astfel se evită ca pe o pagină despre calculatoare să apară reclame la detergent (pe care le iubim cu toţii) sau la mai ştiu eu ce Cola.
Pe lângă cele două, Google a cumpărat YouTube şi a devenit furnizorul numarul 1 de conţinut video liber de pe net (păstrând şi G Video). Şi-a îmbogăţit paleta cu “cea mai complexă căutare de imagini de pe web”, un instrument la fel de util ca şi motorul însuşi. Alături de asta, au supravieţuit listele (Directory), şi arhivele de ştiri (News) – în sensul Usenet, nu cel de ştiri de ziar. Povestea aici e cam lungă, nu mai insist asupra a ceea ce sunt ele.
Tot din dorinţa de a câştiga piaţa, s-a lansat GMail, un alt fel de poştă: 1G de spaţiu (Yahoo oferea 10, apoi 100 M) şi capabilităţi de indexare, compatiblitate cu clienţii de mail etc – devenind şi el un favorit în mediul academic (eu personal rămân la Yahoo). A apărut si Google Talk, un fel de messenger cu voce, completând suita de comunicare. Şi pentru că M$ a insistat sa aibă MSN devenit Live! Search, Google a ripostat cu Docs&Spreadsheets, oferind posibilitatea de a crea, partaja şi salva documente direct pe web, în format compatibil Office, direct din browser. Împreună cu ele, Calendar aproape că formează un groupware gratuit.
Ce mai face Google? Android, sistemul pentru telefoane mobile, un nou browser, Chrome, oferă găzduire web gratis (googlepages), susţine programatorii (Google Code), oferă un sistem de căutare geografică imbatabil (G Maps) şi oferă albume foto pe web împreună cu softul necesar (Picasaweb) – concurent direct pentru Yahoo Photos/Flickr. Nu putea scăpa ocazia oferită de bloguri, aşa că a cumpărat Blogger, platforma care rivalizează direct cu WordPress. Personal, cosider că WP e superior dacă ne gândim numai la posibilitatea de a salva offline conţinutul şi de a-l pune apoi pe propriul server şi domeniu. Ca să nu mai vorbesc de comentarii.
Şi un intrument pentru analiză, Google Trends, şi câte şi mai câte din Google Labs.. e şi calculator aritmetic, convertor de unităţi de măsură (încercaţi!) şi, de ce nu, translator automat.. asta pe lângă Froogle.
Şi-a lansat suita de aplicaţii pentru Desktop (G Earth, Picasa, Desktop Search & stuff). Asta ca să ai Google şi offline!
Pentru cei care au avut răbdare sa parcurgă totul, o mică dovadă că IE sux şi o aplicaţie Google de care sigur nu ştiaţi: Trendalyzer-ul, un sistem animat de grafice bazat pe Flash, puteţi alege din listă orice ţară şi parametru şi simula apoi evoluţia în timp, comparativ cu celelelte ţări. Eu am ales numărul de mobile din .ro. Şi, pentru că Google e haios, GFlush.
La multi ani, Gogule, şi celor ce-l folosesc cu succes!

Update: Dacă sunteţi curioşi cine, de unde şi ce mai caută pe Google, există ZeitGeist şi Google Insights ca să vă lămurească.

Review Google Chrome

http://www.google.com/chrome

[post under construction]

Flash pe un cont limitat

    Să zicem că lucrăm la un calculator cu Windoze şi contul este de tip Limited. Dacă vreţi să vă uitaţi la ceva pe YT sau să jucaţi un joculeţ în Flash, şi adminul n-a avut grijă să-l pună, sunteţi în impas, deoarece installer-ul nu va funcţiona fără privilegii administrative. Nu sugerez aici nici o escaladare a lor (încă)
Soluţia se numeşte Firefox Portable. Bineînţeles, nici el nu conţine suport Flash, dar poate fi uşor adăugat. Pentru asta e necesar să luaţi plugin-ul oficial de aici şi să-l redenumiţi în ceea ce este de fapt, o arhivă zip. Din ea veţi copia două fişiere, anume flashplayer.xpt şi NPSWF32.dll în \FirefoxPortable\App\firefox\plugins. E necesară o repornire a aplicaţiei, şi Bingo!

Menţionez că soluţia nu-mi aparţine, o găsiţi (în engleză) aici.

A venit toamna..

Acoperă-mi inima cu ceva,
Cu umbra unui copac sau, mai bine,
Cu umbra ta.. 

Ascultă

Dumas, mereu tânăr

     Cei mai mulţi dintre voi au citit Dumas undeva între generală şi liceu (cei care citeau), iar eroii lui sunt un fel de caraghioşi fără atracţie pe lângă Piraţii din Caraibe, Spartanii ori Neo din Matrix. Totuşi, dacă aţi reveni la După 20 de ani sau Vicontele de Bragelonne, aţi constata că maturitatea vârstei vă face să vedeţi şi altceva în afară de dueluri şi amoruri.
     Pentru că Dumas a alcătuit o frescă a întregii societăţi franceze a vremii, amestecând faptele istorice cu multă fantezie şi creând personaje de un pitoresc aparte. D’Artagnan, eroul îmbătrânit, devine un om de curte plin de experienţă şi ale cărui şiretlicuri şi spirit de observaţie îl fac un model de observat cu atenţie. 
    Modul cum rezolvă diversele situaţii în care este pus, cum se adresează şi cum se poartă atunci când tensiunea atinge cote maxime poate fi invidiat de orice personaj de filme de acţiune. Ştie când să vorbească, dar mai ales când şi cum să tacă, iar Athos rămâne modelul de prietenie pură, nobilă şi dezinteresată – ce nu mai concordă cu dorinţa de azi a multora de a fraieri pe cei din jur..

    Recomand cu căldură o revenire la cărţile adolescenţei. A uita să fim copii înseamnă a uita să ne bucurăm de viaţă..

Dune

Arrakis.. Dune.. planeta deşert..

      Am citit doar primele două din serie (Dune şi Copii Dunei) şi pot spune că pe drept Frank Herbert are un loc între clasicii SF-ului. Construieşte un univers închegat şi interesant, plecând de la celebra metaforă a mirodeniei.
     E, dincolo de partea ficţională, o fabulă cu implicaţii directe în geopolitica de astăzi. Deşertul şi mirodenia zensunniţilor devin prada Imperiului, viermii producători de mirodenie sunt în pericol de dispariţie iar perfizii Harkoneni (cu Vladimir în frunte) nu s-ar da înapoi de la nimic pentru a rămâne la putere. Împotriva lor se ridică un popor al deşertului, umil, dar învăţat cu suferinţa şi adaptat perfect la mediu. Dintre ei se formează brigăzile morţii, ce luptă pâna la capăt cu asupritorii. O dată cu îmbunătăţirea nivelului de trai, se simte o degenerare atât religioasă, cât şi a bunelor obiceiuri de supravieţuire. Totul se leagă.

Totuşi, cine să fie Atreizii?

    Melancoliile unei fete sunt pline de farmec. Ale unui băiat, jalnice şi demne de milă.

      Să stai cu o prietenă pe messenger are farmecul fructului oprit. Să stai cu iubita sau soţia are aerul de împlinire a unei datorii. 
      De aici, celebra şi nerostita dorinţă “sunt singură şi tristă, vorbeste-mi despre nimic două minute, numai să-ţi aud glasul”.

Creatorul precis ţine partea companiilor, altfel ar fi făcut măcar o singură fată open-source!

H3ll(o), w0rld!

    Howdy, happy h4x0rz out there! And a warm welcome to the new kid on the block!
    Acest blog a apărut pentru că mie îmi plăcea să spun şi altora câte ceva despre ce ştiu, iar lumea era prea ocupată ca să citească mail-uri de la mine. De-acuma, cine vrea n-are decât să vină aici şi să citească! It’s free.
    Încă sunt nehotărât dacă să procedez ca ceilalţi bloggeri şi să scriu şi despre viaţa personală. Cred că nu-i aşa interesant pentru oameni ce mi se întâmplă mie, dar diversele experienţe pot fi sintetizate sub forma unor pastile uşor de înghiţit de Filosofie ieftină. Povestirile originale încă le păstrez nepublicate.
    Have an xploit-free day!

Spread Firefox!

    Cei care încă folosesc IE sau Opera mai au o şansă astăzi să fie iertaţi.

Firefox a stabilit un record mondial!